Întrebări pe care ni le punem de mult
- Thread starter takeda
- Start date
power1style
Membru
- Joined
- Oct 28, 2004
- Messages
- 86
Concentraţia de sare este egală cu 0,6 parcă. Adica la fel ca cea a sângelui, a serului sanguin sau a salivei. Tot ce depăşeşte această valoare îţi va provoca senzatia de sărat.
Nu garantez că îi 0,6 dar parcă asta era valoarea care ni s-a zis la şcoală.
Nu garantez că îi 0,6 dar parcă asta era valoarea care ni s-a zis la şcoală.
- Joined
- Oct 10, 2003
- Messages
- 1,375
Domnu' doctor, serul Dvs e cam hiperton şi pacientul va muri de hemoliză. 
Serul fiziologic este o soluţie de NaCl de 0,9 g/dL, adică 9 g/L (sau 9 mg/mL).
(154 mEq NaCl sunt 154*58,5 = 9009 mg NaCl.)
Btw, serul (partea din sânge care rămâne după înlăturarea elementelor figurate) de om conţine circa 141-142 mEq/L de NaCl, adică vreo 8 mg/mL clorură de sodiu. (Serul fiziologic conţine mai mult pentru a echilibra întreaga osmolaritate a serului uman, nu doar cea produsă de clorura de sodiu din acesta din urmă.)
Lacrimile au conţinut variabil de clorură de sodiu, dar care poate fi aproximat de cel al serului uman.
Serul fiziologic este o soluţie de NaCl de 0,9 g/dL, adică 9 g/L (sau 9 mg/mL).
(154 mEq NaCl sunt 154*58,5 = 9009 mg NaCl.)
Btw, serul (partea din sânge care rămâne după înlăturarea elementelor figurate) de om conţine circa 141-142 mEq/L de NaCl, adică vreo 8 mg/mL clorură de sodiu. (Serul fiziologic conţine mai mult pentru a echilibra întreaga osmolaritate a serului uman, nu doar cea produsă de clorura de sodiu din acesta din urmă.)
Lacrimile au conţinut variabil de clorură de sodiu, dar care poate fi aproximat de cel al serului uman.
- Joined
- Nov 13, 2005
- Messages
- 4,870
Domnu' doctor Pisoi, numerele le-ai zis bine dar la restul ai cam zbarcit-o!
Cand serul este hiperton atrage apa din hematii si acestea se deshidrateaza (adica se usuca precum stafidele, "se zbarcesc"). Hemoliza nu apare.
Serul nu este partea din sange care rezulta dupa inlaturarea elementelor figurate. Aceea este plasma. Serul este partea care ramane dupa ce s-a format cheagul. Serul are mai putine proteine decat plasma fiindca o parte dintre acele proteine participa la coagulare si se regasesc in cheag.
Cand serul este hiperton atrage apa din hematii si acestea se deshidrateaza (adica se usuca precum stafidele, "se zbarcesc"). Hemoliza nu apare.
Serul nu este partea din sange care rezulta dupa inlaturarea elementelor figurate. Aceea este plasma. Serul este partea care ramane dupa ce s-a format cheagul. Serul are mai putine proteine decat plasma fiindca o parte dintre acele proteine participa la coagulare si se regasesc in cheag.
În linia discuţiilor de mai sus 
, întreb şi io:
Gravitatea unei hemoragii se apreciază în funcţie de:
a) cantitatea sângelui pierdut
b) culoarea sângelui scurs
c) fluiditatea sângelui scurs
Într-un loc am întâlnit răspunsul corect ca fiind A (cu explicaţii despre ce înseamnă o hemoragie mică/medie/majoră), în alt loc am întâlnit răspunsul A+B (fără argumente).
Eu înclin spre A, singurul argument în favoarea lui B fiind faptul că, în funcţie de culoare, putem aprecia dacă sângele curge dintr-o arteră sau dintr-o venă, însă nu ştiu câtă relevanţă are acest lucru când vine vorba de gravitatea unei hemoragii, având în vedere că atât secţionarea unei artere cât şi a unei vene poate fi fatală, dacă este vorba de un vas important.
, întreb şi io:Gravitatea unei hemoragii se apreciază în funcţie de:
a) cantitatea sângelui pierdut
b) culoarea sângelui scurs
c) fluiditatea sângelui scurs
Într-un loc am întâlnit răspunsul corect ca fiind A (cu explicaţii despre ce înseamnă o hemoragie mică/medie/majoră), în alt loc am întâlnit răspunsul A+B (fără argumente).
Eu înclin spre A, singurul argument în favoarea lui B fiind faptul că, în funcţie de culoare, putem aprecia dacă sângele curge dintr-o arteră sau dintr-o venă, însă nu ştiu câtă relevanţă are acest lucru când vine vorba de gravitatea unei hemoragii, având în vedere că atât secţionarea unei artere cât şi a unei vene poate fi fatală, dacă este vorba de un vas important.
Cosmin_C
melomaniac
- Joined
- Jul 19, 2004
- Messages
- 3,341
O artera e mult mai greu de inchis decat o vena, pentru ca are tendinta de a se deschide si mai mult - este elastica, spre deosebire de vena care e mult mai rigida. Deci probabil o artera deschisa inseamna o moarte mult mai sigura decat o vena deschisa. Mai departe las doctorii de p-aici sa detalieze, ca sa nu spun vreo tampenie in incercarea de a trage concluzii din putinele date pe care le am...
- Joined
- Oct 10, 2003
- Messages
- 1,375
Evident că a). Care, la rândul său, se poate aprecia după nişte parametri cardiovasculari (frecvenţă cardiacă, tensiune arterială) şi de laborator (hematocrit - procentul de hematii din sânge, hemoglobină - cantitatea de hemoglobină din 100 ml sânge). Primii cred că sunt clar de ce cresc, respectiv scad într-o hemoragie. Ultimii scad deoarece organismul compensează mai uşor pierderea de plasmă decât cea de elemente figurate.Originally posted by jarod
În linia discuţiilor de mai sus
Gravitatea unei hemoragii se apreciază în funcţie de:
a) cantitatea sângelui pierdut
b) culoarea sângelui scurs
c) fluiditatea sângelui scurs
Dacă aceasta e o întrebare pentru examenul de permis de conducere, trebuie să recunosc că e în tradiţia întrebărilor cretine de la noi.
- Joined
- Oct 10, 2003
- Messages
- 1,375
Pentru că e absolut aberant să îi ceri unui şofer să înveţe chestiuni medicale. În marea majoritate a cazurilor, când un laic pune mâna pe un accidentat, îi face mai mult rău decât bine.Originally posted by jarod
Ok, ok, m-aţi prins, e întrebare de permis.Da` de ce e cretină?
Iar întrebări cretine nu sunt doar cele medicale, ci vreo 75%. Asta pentru că e aberant să pui întrebări cu 0-3 răspunsuri corecte, pentru că vrând-nevrând părerile vor diferi. La noi, s-a gândit un Garcea PROST să introducă sistemul acesta, să se poată lăuda că avem un sistem "modern": întrebări cu răspunsuri la alegere. Nu contează că niciunde în lumea civilizată, unde sistemele sunt gândite de experţi cu experienţă de decenii, nu se folosesc decât cele cu un singur răspuns. Nu, noi suntem mai deştepţi decât toţi şi folosim acelaşi sistem şi la licenţierea medicilor şi intrarea în rezidenţiat. 'Cause we are born smart!
Evident că sistemul e gândit aşa că, dacă ar fi simplu şi transparent, nu ar mai pica ploconul.
Principiul lui Peter, pentru România: orice serviciu este "îmbunătăţit" până la nivelul maxim de mită.
