Am vazut cateva articole recent care spun ca oamenii joaca jocuri vechi, din ce in ce mai mult.
Unul din motive ar fi ca nu exista jocuri noi interesante, care sa merite jucate. Jocurile noi ori sunt chestii trase de par in a 17-a iteratie (Assasin Creeed in pampas pe dreapta, Call of Duty 302), ori chestii online de care ar fi cazul sa te plictisesti (de la WoW, WoT la ce o mai fi la moda acum gen Fortnite) sau balareli fara nici o poveste, fara nici un suflet. Asa ca ajungi sa joci din nou jocuri mai vechi, cu o poveste buna, chiar daca grafica e un pic in urma si l-ai mai jucat de 2-3-5 ori.
Si mai sunt si jocuri de care te apuci mai greu. Eu am incercat Red Dead Redemption 2 de cateva ori, nu am trecut de partea de inceput (1-2 ore) pentru ca tipul are niste skills de-a dreptul penibile, nu sunt in stare sa vanez o caprioara sau sa nimeresc niste lupi cu pusca. De asemenea am incercat Cyberpunk 2077 de cateva ori, tutorialul e cam non-intuitiv si nu stiu de ce, dar nu m-a prins desi sunt mare fan al intregii serii Witcher.
Ma uit in biblioteca din Steam si am peste 100 de jocuri, dar sunt sub 10 alea pe care le joc. As juca un Tachyon: The Fringe, dar nu merge pe sisteme actuale (last tried: 2018) si grafica are vreo 20 de ani, e mult prea slaba pentru un monitor 1080p. Asa ca am instalate, fara o ordine anume:
- Fallout 4. Bun ca poveste, nu extraordinar dar placut pana te enervezi ca nu poti curata insula in Far Harbor, lumea devine pustie in Nuka World daca iei misiunea de a scapa de banditi (nu mai ramane aproape nimeni in urma) si settlement management e cam slabut
- Deux Ex HR si MD. Ambele sunt superbe, dar exista o limita in cat de des poti sa le joci din nou. Cam o data la 2 ani.
- The Witcher 3: Wild Hunt. Same as above.
- Mass Effect 2. Pacat ca varianta de Steam are probleme cu complicatiile cu DLC-uri. Varietatea de povesti e interesanta, se poate juca de mai multe ori pentru asta
Apoi ar mai fi X universe (X2: the threat, X3: Reunion, X3: Terran Conflict si X3: Albion Prelude; Farnham's Legacy e extrem de scurt), dar game engine e limitat la un singur CPU core si se simte. X4 e o balarie fara poveste, cu game engine la zi si deviat spre empire builder, fara suflet.
Si ar mai fi Skyrim sau chiar Oblivion, dar sunt mai putin imersive ca poveste si mai putin re-jucabile. Morrowind are o mentiune speciala pentru atmosfera, dar grafica e totusi veche de 22 de ani. Un remake ar fi interesant, totusi. Oblivion a fost un salt urias in materie de grafica, dar cam repetitiv in poveste (inchide portalul, repeta de o duzina de ori) si are un sistem de levelling dubios si complicat. Si are si Oblivion varsta de vot. Pana si Skyrim are 12 ani si mai dureaza inca 5-6 ani pana la urmatorul joc, asta inseamna aproape o generatie umana. De la Morrowind la Oblivion a luat 4 ani, apoi 6 la Skyrim si 16-18 pentru urmatorul ... ?
Nici unul din jocurile de mai sus nu e recent. Nu din ultimii 2 ani, ci sunt vechi de 10-15 ani, ceea ce in lumea computerelor e aproape o vesnicie.
Ce a disparut complet e genul de simulators cu poveste. De la
Strike Commander ,
Tachyon: The Fringe si
Freelancer la seria
X Universe pana la X3, erau flight sims sau space sims/compat space sims cu o poveste, campanie single player cu un scop in viata. Avem
X4 sau
MS Flight Simulator in care posibilitatea de a-ti gasi singur un scop in joc nu e un feature optional, ci e tot ce primesti. Creatorii jocurilor au fost prea lenesi sa ii adauge si o poveste, o campanie, ceva. Companii gen MicroProse, NovaLogic sau Origin Systems au fost cumparate si distruse de corporatii tembele, iar jobul de creative writer ori a fost desfiintat, ori inlocuit de dependenti de marijuana ori de diversity hires care nu fac nimic original. Companiile mai mici gen Egosoft au ramas doar cu skeleton crew de mai putin de 10 oameni care intind pelteaua fara sa aibe capacitatea de a veni cu ceva major.
Btw, lumea se plange in mod similar de filmele recente. Omenirea involueaza la un nivel ingrijorator, Idiocracy e mult mai aproape decat ne-am asteptat.