Filme, seriale, actori, popcorn

Acum uite-te si la trailerele de la Avengers 1 si mai ales 2 sa vezi ca si alea erau serioase. Filmele? Nu chiar asa serioase.
 
Acum nu va stresati pentru un film sau mai multe, fiecare isi poate exprima o parere despre ce a vazut si fiecare poate sa o foloseasca cum doreste. Pe mine nu ma atrag filmele gen Avengers, dar nu stau pe strada cu o bata sa le imprim si celorlalti parerea mea.
 
Am văzut, chiar în noaptea de Revelion, Perfetti Sconosciuti. Clișeistic cumva, puțin prea sentențioasă atmosfera și regia, dar nu mi-a părut rău deloc. Nu e de popcorn, dar merge cu un pahar de vin și baby carrots :smile:
 
Am văzut aseară Loving Vincent, într-un cinematograf din lanțul cinematografelor Europa (ăștia cu producții de artă, festivaluri, obscurantisme non-superheroes-boobs-explosions). E un film de animație produs cadru cu cadru prin pictură în stil Van Gogh, realizată de mai mult de 100 de pictori, în care au realizat peste 800 de picturi modificate gradual pentru a compune toate cadrele filmului. Personajele sunt jucate de actori foarte buni, și picturile îi reproduc foarte bine. Ca tehnică vizuală și cinematografie, a fost o producție extraordinară. Ca poveste, captivantă - livrarea unei scrisori devine o investigație polițistă cu un deznodământ încărcat emoțional. Nu pot decât să recomand filmul pentru cine gustă și chestii un pic mai altfel. Mi-a deschis apetitul pentru a mai merge o dată la muzeul Van Gogh din Amsterdam, cel mai bine organizat muzeu care prezintă evoluția gradată a artistului în scurta carieră (8 ani), dar și schimbările din viața lui.
 
Am vazut aseara Jumanji, ala nou. E cam infantil, cu o gramada de bancuri care merg la pusti de 15 ani, dar am auzit multe hohote prin sala la oameni trecuti de 30. Sala era plina ochi si era al doilea cinema la care am incercat, la primul nu mai erau locuri pentru toata ziua, iar 90% din cei din sala erau la 25-30 de ani si peste.
 
Loving Vincent a rulat la deschiderea anim'est 2017, în 29 septembrie, la cinema Eforie. A doua zi a fost și making of. Mișto festivalurile astea, o dată-n an cam merită să-ți faci timp. Parcă tot la un anim'est am văzut și Crulic, un alt film excelent de animație, și încă românesc, care a lăsat sala mută.
 
Am văzut Wonder (2017).

Mi-a plăcut pentru că mi-a dat niște emoții pozitive, la finalul filmului. Nu e foarte realist, și are defecte de scenariu, dar mesajul filmului, și emoțiile cu care au rămas m-au făcut să mă simt bine. E un pic copilăresc filmul, dar plăcut.
 
Recent am fost să văd în cinematograf Darkest Hour.

Recent adică la lansare în cinematografe :biggrin:


A fost prima dată când am fost la un cinematograf să văd un film care nu are poc poc bum bum 3Dfx etc. Și pot să spun că m-a impresionat profund. Gary Oldman în rolul lui Winston Churchill este ciudat pentru vreo 30 de secunde. Apoi accepți. Și pe tot parcursul filmului ai senzația că ești acolo, o muscă pe un perete în aceeași cameră cu cel care practic a salvat Europa. Într-un moment efectiv de răscruce. Filmul este o recreere foarte plauzibilă a ce s-a întâmplat începând cu momentul în care Churchill a devenit prim ministru într-un UK care adoptase o politică izolaționistă și care dorea pace cu Hitler.

Poate cel mai interesant pentru mine a fost să mă uit în jur la fețele celor din cinematograf, apoi la plecare. Sincer să fiu, nu am fost niciodată fanboy UK sau al englezilor, dar le-am recunoscut întotdeauna meritele în WW1/WW2, în special în al doilea. Dar parcă am văzut și văd mai bine de la film încoace ce s-a păstrat și ce s-a pierdut pe drum. Și este trist și vesel în același timp. Și nu o să mint, dar m-au bufnit câteva scurgeri lacrimale pe parcursul filmului și în drum spre casă.

Also. Halifax and Chamberlain were cunts apparently. More than plausible.


Sincer, 10/10. Și nu am suportat niciodată Lista lui Schindler iar Dunkirk mi s-a părut o mizerie. Asta ca să știți din ce perspectivă văd filmul :biggrin:
 
N-am scris, da' am fost la cinema să văd Three Billboards Outside Ebbing, Missouri. Trailerul m-a făcut foarte curios și abia am așteptat premiera. Și omfg ce film bun a fost. Ai crede că e film polițist, în care se urmărește rezolvarea unei crime oribile - nu e. Ai crede că e drama unei mame a cărei fiică a fost ucisă - mmmnici asta nu e. E un excelent studiu de evoluție a personalităților dintr-un oraș mic unde toată lumea știe pe toată lumea, cu bune și cu rele, și mai ales redemption - cum își găsește fiecare calea. Sper că n-am stricat prea mult farmecul de a-l vedea. Este atât de straight in your face, cu un umor excelent în cele mai dubioase și nepotrivite situații, și cu actorie de nota 10.
 
Nu-mi mai aduc aminte dacă am scris când am fost la premieră sau nu, dar am revăzut recent Thor Ragnarok.

Sincer, unul dintre cele mai faine filme de la Marvel. Umor din greu şi un soundtrack care te trimite cu gândul la muzica electronică a anilor 80.

Mi-a plăcut sincer că mesajul este ceva ce foarte des uităm - puterea de a schimba ceva este în noi, avem multe "scule" cu care să lucrăm dar nici una nu ar trebui să fie de neînlocuit. Și, ca de obicei, schimbarea începe cu sinele.

Also, valkyries, winged horsies, Cate Blanchett, Idris Elba, Jeff Goldblum.



 
Filmul de mai jos m-a făcut să râd în hohote. Are ceva ce (în opinia mea) puține filme moderne au - suspansul. Vi-l recomand, în special pentru umor, dar și pentru că vă ține în tensiune, cu mențiunea că e ușor să îi pui eticheta de "Ce prostie de film..." și să nu greșești prea mult.

The Disaster Artist (2017) - IMDb http://www.imdb.com/title/tt3521126/
 
The Good Place - o fătucă ajunge din greșeală în Rai; deși e sitcom, reușește să atingă tangențial niște probleme de etică și morală
Counterpart - cândva prin anii '80 (parcă) se-ntâmplă un fel de snapshot al planetei după care „copia” evoluează puțin altfel. Între cele două lumi există o poartă prin care câțiva cu grijă aleși pot trece dintr-o parte în alta
 
Infinity War’s Thanos proves CGI supervillains are a terrible idea - The Verge.
The problem with CGI villains isn’t that CGI is bad in itself. Used on characters that are meant to look disturbingly unreal, like the shape-changing T-1000 in Terminator 2, it’s an effective way of conveying an uncanny-valley alienness. The problem is that superhero filmmakers too often use CGI as a shortcut for monster design. CGI offers a lot of advantages and flexibility, and it’s an obvious go-to in creating characters like Thanos, who’s never really drawn as fitting into normal human dimensions. But CGI villains date poorly and rapidly. As the state of the art keeps getting pushed forward, last year’s CGI characters look steadily worse by comparison. Darth Vader in Star Wars is still chilling and intimidating 40 years after he first hit the screen. Justice League came out last year, and its villain, Steppenwolf, already looks cheaply rendered.
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top