Articole interesante din presă sau de pe bloguri
- Thread starter Pisoi
- Start date
bogdan192
Membru Senior
@dreamer: din ce am citit eu din articol e o incregnatura mai adanca cu niste libanezi si nea Patriciu. Mivan Limited e sucursala a Mivan Kier care detine prin alta firma (Ropotamo) Liberty Mall (alaturi de sus numitii libanezi) si New Town (in Dristor, alaturi de prietenul tuturor romanilor, Dinu Patriciu). De bine ce le-a mers, au scazut chiriile in Mall cu 30% si au vandut vreo 300 de apartamente dupa care au sistat lucrarile la ansamblul de locuinte. Probabil ca fericitii proprietari vor fi extremi de multumiti ca locuiesc intr-un santier, mai au si ei de un perete, de un var, o teava ceva, in caz ca li se strica ceva prin casa. Probabil ca dupa ce si-au facut mana cu lucrari la MLP, s-au gandit ca n-ar strica sa treaca peste etapele intermediare si sa se arunce direct la mall-uri si ansambluri rezidentiale.
De obicei falimentele astea cerute de firme constructoare miros de la o posta a fuga de finantatori/fortat mana pentru mai multi bani. Voi ne-ati dat banii, noi am construit nitel, da acu s-au terminat banii, ori ne dati altii ori dam faliment si ramaneti cu fundatiile. Ce e ciudat e ca au tupeul sa i-o-nfiga lu Patriciu. Probabil ca o sa stea cererea ceva vreme pe bara, cu greva magistratilor and all.
L.E: La Adevarul am avut rabdare sa citesc si restul de articole din sectiunea Expert imobiliar. Ma a dracu treaba, tot aceleasi persoane isi dau cu parerea peste tot pe acolo. Si mai toti sunt CEOs/directori/presedinti de fonduri de investitii in imobiliare, dezvoltatori, vanzatori de imobiliare. Intr-un cuvant, samsari de case sau de bani pentru case.
De obicei falimentele astea cerute de firme constructoare miros de la o posta a fuga de finantatori/fortat mana pentru mai multi bani. Voi ne-ati dat banii, noi am construit nitel, da acu s-au terminat banii, ori ne dati altii ori dam faliment si ramaneti cu fundatiile. Ce e ciudat e ca au tupeul sa i-o-nfiga lu Patriciu. Probabil ca o sa stea cererea ceva vreme pe bara, cu greva magistratilor and all.
L.E: La Adevarul am avut rabdare sa citesc si restul de articole din sectiunea Expert imobiliar. Ma a dracu treaba, tot aceleasi persoane isi dau cu parerea peste tot pe acolo. Si mai toti sunt CEOs/directori/presedinti de fonduri de investitii in imobiliare, dezvoltatori, vanzatori de imobiliare. Intr-un cuvant, samsari de case sau de bani pentru case.
Neo
The Good Doctor
Dude... în umila mea opinie şi în contextul unei ţări unde a sta cu chirie este la fel de sigur ca şi cursul Euro-leu, a-ţi face un credit nu e chiar aşa nasol, având în vedere că doreşti să-ţi cumperi o locuinţă.
Evident, dacă-ţi iei creditul respectiv în Euro, te mâncă-n supapă şi-ţi meriţi soarta. De asemenea, dacă dai >60.000EUR pe 3 camere sau echivalent - depinzând de zonă, evident şi mă refer la Bucureşti - iar îţi meriţi soarta. Pe cei care fac credite să dea 80.000EUR pe o garsonieră în bloc NOU FRATEEE, nu-i compătimesc, ba dimpotrivă, mă rog să se trezească la realitate.
Pusul banului la ciorap pe criză nu face decât să avanseze criza - şi sincer, nu ştiu cât economiseşte lumea în general, super/hipermarketurile sunt pline până la refuz chiar şi la ora 2 noaptea (Real), de-am rămas blocat - ziceam că-s jmeker că-mi fac cumpărăturile când nu merge nimeni - ţeapă, fraere.
Sincer, dar sincer, dacă nu aştepţi vreo moştenire şi nu ai de gând să emigrezi, o locuinţă este totuşi un "must", dacă nu vrei să te arunce proprietarul în stradă că "plânge copilul prea tare dom`ne şi nevastă-mea are migrene" - caz real. Aşa, închid uşa, fac cafea, sunt stăpân în casa mea
Sună ceauşist şi tembel, dar ăsta e adevărul în acest moment.My opinion, nu daţi cu parul.
war4peace
Membru Senior
Eu mă tem de bâta psihologică în cap pe care aş primi-o când nu mi-aş mai permite să plătesc ratele alea. Atenţie, am zis când şi nu dacă. La cât costă un apartament nowadays şi la ce fel de rate pot să îmi fac, nu e loc de "dacă". În chirie, dacă mă zboară proprietarul, îmi găsesc altceva care să se încadreze în ce-mi permit să plătesc ca şi chirie şi gata. Valabil şi dacă nu mai pot plăti chiria curentă. Cu totul altceva e, psihologic vorbind, să renunţ la un apartament plătit în proporşţie de 5-10-37% (random percentage) şi s-o iau de la 0. Mi-e prea teamă de o astfel de lovitură. Mai bine plimb căţel şi purcel din chirie în chirie decât să plătesc rate şi să bag în îmbunătăţiri ca să ajung la square 1 după 8-12 ani. [Shiver]...[/Shiver]
Probabil că aşa gândesc şi colegii mei. Dar poate că dacă aş sta în Bucureşti şi eu aş gândi la fel însă dacă mă uit la stadiul firmelor din Iaşi unde in IT foarte puţin se mai angajează iar multe firme au dat faliment sau în cazul cel bun au dat afară 90% din oameni...păi scuză-mă dar un credit chiar nu mă coafează la ora asta. Nu poţi şti care va fi cursul vieţii în perioada următoare, am prieteni care-şi caută de lucru de câteva luni bune, ce pot să spun decât că e naşpa. Mai bag şi un credit acolo, că parcă dorm prea liniştit noaptea, nu?
Probabil că depinde foarte mult şi de regiune, nu ştiu. Însă eu personal la ora actuală nu mi-aş face credit nicii măcar pentru maşină.
Totuşi, preţurile la imobiliare aici sunt ceva mai normale, dacă pot să spun aşa. Bine, zonele ultracentrale au fost dintotdeauna exagerat de scumpe dar dacă ai şi altceva în cap decât fiţe de om prost cauţi la 2-3 străzi depărtare unde diferenţa la preţ poate fi destul de consistentă.
Chiar și fără criză, te legi de mâini și de picioare pentru 20-30 de ani cu un credit la un morman de moloz? Nu spun neapărat că sunt probleme cu calitatea blocurilor noi (am văzut cu ochii mei beton turnat la -10 grade la un complex rezidențial), dar dacă vrei să te muți în altă parte (chiar în același oraș dar alt apartament mai mare, că ți-a crescut familia, sau alt oraș, altă țară, în apartamentul nevestei că te recăsătoresți etc) pierzi oricum când îl dai pe al tău. Nu e chiria tocmai roză, dar măcar îți iei câmpii când vrei.
Cosmin_C
melomaniac
România, statul cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe.
Nu stiu cum sa comentez stirea asta, poate doar sa banuiesc ca-n restul europei oamenii nu suna asa obsedati sa-si vada numele pe un act de proprietate..
Nu stiu cum sa comentez stirea asta, poate doar sa banuiesc ca-n restul europei oamenii nu suna asa obsedati sa-si vada numele pe un act de proprietate..
dreamer
Little Devil
Da, insa intr-un stat civilizat, cand inchiriezi un apartament, stii sigur ca ai un contract ferm, ca nu vine ala sa te dea in strada cand i se scoala lui, nu iti mareste chiria o data la 3 luni, nu se face ca nu stie nimic atunci cand ti se sparge o teava in casa... poate e si asta un motiv din cauza caruia oamenii fug de chirie si aleg rata pe 20 de ani.
Dashu
Membru Senior
Într-un stat ca Norvegia, aveam în contractul de închiriere scrisă clar suma și perioada pe care este închiriat imobilul. În cazul meu perioada era nelimitată, iar dacă oricare dintre părți dorea o modificare/încetare a contractului trebuia sa anunțe cu cel putin 30zile înainte.
În România, am avut un coleg de munca pe care l-au anunțat miercuri, că sambata vrea casa. Nu știu ce scria in contract, dar oricum, 3 zile e un termen mult prea scurt.
În România, am avut un coleg de munca pe care l-au anunțat miercuri, că sambata vrea casa. Nu știu ce scria in contract, dar oricum, 3 zile e un termen mult prea scurt.
Neo
The Good Doctor
Nu mă refer în special la blocurile noi, dar nu zice nimeni că trebuie să achiţi creditul în 20-30 de ani, rambursarea anticipată fără dobândă este posibilă şi foarte probabilă - eşti promovat la job, salariul îţi creşte, etc. Cu puţin noroc, în 5 maxim 10 ani ai terminat creditul şi aia e
Evident 20-30 de ani este o perioadă în care se pot întâmpla multe, printre care şi să dai colţu că te loveşte autobuzul 336, imo dacă nu eşti sigur că poţi rambursa creditul mult mai repede, mai bine nu te legi la cap. Asta şi ca răspuns la problemele ce-i macină pe w4p şi LNT.Cosmin, sincer amu, nu cred că-i vorba că-ţi vezi numele pe actul de proprietate, cât dorinţa să ştii că nu te dă nimeni afară când i se scoală. That`s all.
Una la mână: dacă stai cu chirie fără contract e problema ta, nu? Cum așterni așa dormi.
A doua: termenul de 30 de zile e minimal în sensul legii, nu e interzis să pui în contract unul mai mare ci doar unul mai mic.
Neo, tu înșiri vise și excepții. Din 500 de oameni poate 50 ajung să fie promovați suficient ca să ramburseze anticipat credite, durata medie a unui credit pe casă în vest e de vreo 20 de ani. Și dacă ești profesionist atât de bun și ești promovat și mutat în altă parte (se practică) nu ești atât de bou să te înhami la credite la o casă, mobilitatea e o caracteristică ce vine mână în mână cu cele ce aduc promovarea.
bausto
The year of grace, 2007
Neo, probabil ca daca ajungi in situatia in care sa castigi atat de bine incat sa achiti creditul ala de pe azi pe maine, apartamentul de 60.000E de azi o sa aiba nevoie de un upgrade . Alti bani, alte nevoi si alte cheltuieli.
Si sa termini creditul de 20-30 de ani in 5 ani... Loto scrie pe tine
.
Nu stiu oameni care sa fie siguri ca vor achita creditul mai devreme. Cum poti sa ai astfel de garantii daca nu cumva ai deja banii in banca... sau in familie?
Cand te bagi in credit ar trebui sa iei in calcul worst case scenario. Pe toata durata creditului.
. Alti bani, alte nevoi si alte cheltuieli.Si sa termini creditul de 20-30 de ani in 5 ani... Loto scrie pe tine
.Nu stiu oameni care sa fie siguri ca vor achita creditul mai devreme. Cum poti sa ai astfel de garantii daca nu cumva ai deja banii in banca... sau in familie?
Cand te bagi in credit ar trebui sa iei in calcul worst case scenario. Pe toata durata creditului.
war4peace
Membru Senior
Vezi că te contrazici
Se vede că n-ai mai căutat să stai în chirie de mult. Fără supărare, ai cam pierdut legătura cu piaţa, eu nu. De 10 ani mă plimb prin chirii şi am vorbit cu zeci de proprietari. În doar două locuri am avut contract de închiriere. Şi nu că n-aş fi vrut eu, ci fiindcă mi s-a spus clar "take it as it is or leave it". Şi eu ştiu că e uşor să stai pe bară, să spargi seminţe şi să comentezi "trebuia să-ţi cauţi în altă parte cu contract beton", yada-yada. Da, sună flawless în teorie, dar până la Dumnezeu te papă sfinţii şi socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg.
Ca să fiu mai clar, se dau următoarele situaţii:
1. Anunţ: Apartament 2 camere de închiriat, 350 Euro fără contract, 550 cu contract. Nota bene, e vorba de acelaşi apartament.
2. Apartament de închiriat, 300 euro pe lună, exclus contract de închiriere. Proprietarii sunt şmecheri, cererea e mai mare ca oferta, ei nu pierd nimic pentru că primesc de la câteva la câteva zeci de telefoane pe zi de la oameni interesaţi; li se rupe că încerci să negociezi sau că vrei contract, ei merg pe mentalitatea menţionată mai sus: take it or leave it, şi next.
3. Apartament de închiriat numai cu contract. De obicei, proprietarul îţi oferă o singură posibilitate de contract, de obicei pe perioadă scurtă sau foarte scurtă (o lună, 3 luni, maxim 6) şi la preţ lunar prohibitiv. Target-ul lor sunt cetăţeni străini şi care trebuie să stea cu afaceri o perioadă în România; mai ieftin şi mai discret ca un hotel, dar nu suficient de accesibil pentru un român cu venituri medii. Şi nici suficient de avantajos ca durată, fiindcă după 3 luni, când expiră contractul, te pune în faţa unei alegeri împuţite: 20-50% în plus la chirie sau valea.
4. Mai există şi apartamente cu contract pe perioadă mai lungă, la preţ rezonabil, dar e întotdeauna cu strings attached: apartament varză, cu vecini groaznici, în bloc cu bulină roşie şi/sau în zonă prin care umbli doar cu escortă şi armură.
5. În fine, segmentul de nişă: preţ OK, zonă OK, contract OK - astea sunt mai rare ca aurul gratis, le găseşti doar prin pile/relaţii/tip-offs. Şi repet, vorbim de segment de nişă, care reprezintă sub 1% din total.
Da, e al dracu de uşor să dai vina pe chiriaşi fiindcă nu ştiu să-şi aleagă opţiunile, la concluzia asta ajunge cine nu cunoaşte piaţa. Şi mă refer aici la piaţa românească, unde o sumedenie de factori duc la situaţia actuală. Trist dar adevărat: în RO, chiriaşul mândru şi cinstit rămâne pe dinafară.
Nu stiu oameni care sa fie siguri ca vor achita creditul mai devreme. Cum poti sa ai astfel de garantii daca nu cumva ai deja banii in banca... sau in familie?
Cand te bagi in credit ar trebui sa iei in calcul worst case scenario. Pe toata durata creditului.
Nimeni nu ia credit şi are siguranţa asta. Cine se gândeşte la aşa ceva nu ajunge să se mai bage la un credit...
bausto
The year of grace, 2007
Celor care nu se gandesc si la asa ceva nu ar trebui sa li se permita accesul la credite .
Ce vroiam sa spun este ca ar trebui sa te gandesti la cel mai rau caz pe principiul "hope for the best but prepare for the worst". Sau alta: failing to plan is planning to fail. Trebuie sa iei in considerare cel mai rau caz pentru ca trebuie sa ai un plan de rezerva in situatia in care lucrurile nu merg bine. Cazul cel mai bun e ala pe care il vezi din start: creditul se deruleaza ok, ba chiar poti sa il rambursezi inainte de termen. Nu e normal sa te gandesti si la cazul in care ajungi sub limita si rambursarea nu se mai face ca la carte? E un stress test, macar iti cunosti limitele si stii ce ai de facut in continuare, stii care este punctul de care sa te feresti.
. Ce vroiam sa spun este ca ar trebui sa te gandesti la cel mai rau caz pe principiul "hope for the best but prepare for the worst". Sau alta: failing to plan is planning to fail. Trebuie sa iei in considerare cel mai rau caz pentru ca trebuie sa ai un plan de rezerva in situatia in care lucrurile nu merg bine. Cazul cel mai bun e ala pe care il vezi din start: creditul se deruleaza ok, ba chiar poti sa il rambursezi inainte de termen. Nu e normal sa te gandesti si la cazul in care ajungi sub limita si rambursarea nu se mai face ca la carte? E un stress test, macar iti cunosti limitele si stii ce ai de facut in continuare, stii care este punctul de care sa te feresti.