The Road to Dune. Nu face parte propriuzis din serie. Amalgamează:
- câteva povestiri situate în universul Dune, scrise de Brian Herbert şi Kevin Anderson, pe care de altfel le puteţi citi gratuit pe dunenovels.com, destul de interesante, dar nu spectaculoase
- capitole care nu au mai apărut în versiunea finală a primelor două volume din serie (Dune şi Mântuitorul Dunei), scrise chiar de Frank Herbert, care lămuresc unele lucruri (de ce Ghilda şi-a menţinut monopolul asupra transporturilor spaţiale, de ce Paul a ales numele de Muad'dib) dar în care apar şi contradicţii cu textul final al cărţilor (de pildă Irulan moare); în final aceasta a fost partea cea mai bună a acestei antologii
- scrisori schimbate între Frank Herbert şi editorul său în perioada în care încerca să publice Dune (romanul a fost respins de mai mult de 20 de edituri pentru că era prea lung şi prea complicat, fiind până la urmă tipărit de o editură care era specializată în manuale de reparaţii auto)
- un miniroman numit Spice Planet, pe care Brian Herbert l-a scris după o schiţă a tatalui său, care poate fi văzut ca o primă versiune a Dune, dar mult diferită - acţiunea e centrată pe melanj şi pe dependenţa pe care acesta o dă, profunzimea cărţii nu atinge nici pe departe varianta finală, multe nume schimbate, fremenii nu joacă nici un rol, Bene Gesserit-ul nu există, ş.a.
I-aş da un
6.5/10, mai ales pentru scenele nepublicate din Dune şi pentru finalul alternativ din Mântuitorul Dunei.