În ultima vreme am citit sau recitit următoarele:
Arthur C. Clarke - Mânia lui Dumnezeu (The Hammer of God). Una dintre cele mai slabe cărţi ale lui Clarke; se văd influenţe clare din seria Rama dar scriitura lîncezeşte capitole întregi. Există, normal, şi câteva pasaje interesante, dar în ansamblu cartea pare scrisă doar pentru că exista un contract de respectat cu editura. Dezamăgitor.
Joe Haldeman - Război etern (The Forever War). Una dintre cărţile mari ale SF-ului mondial. Face parte dintr-un sub-gen mai puţin apreciat al literaturii ştinţifico-fantastice - ficţiunea militaristă - cu puţine cărţi de valoare, probabil cea mai cunoscută fiind Robert A. Heinlein cu Infanteria stelară (Starship Troopers), din care Război etern se şi inspiră uşor. Premisa cărţii e foarte simplă, imposibilitatea comunicării duce la război, dar realizarea şi adâncimea sunt extraodinare. Superb.
Victor Suvorov - Epurarea. Pentru cine nu ştie, Suvorov e un fost agent GRU, stabilit în Anglia, care a scris o serie de cărţi ce încearcă să demonstreze că Stalin intenţiona să atace Germania în vara anului 1941 iar Hitler i-a luat-o înainte cu câteva săptămâni. În această carte autorul analizează epurarea făcută de Stalin la sfârşitul anilor 30 în rândul ofiţerilor Armatei Roşii, epurare pe care majoritatea istoricilor o consideră principala cauză pentru înfrângerile suferite de URSS în prima parte a războiului. Ca în toate cărţile lui Suvorov, argumentele sunt seducătoare şi convingătoare la prima vedere, dar la o analiză mai atentă şchioapătă pe ici pe colo. Autorul se bucură şi de o faimă foarte proastă în ceea ce priveşte folosirea citatelor scoase din context sau a răstălmăcirii surselor. Oricum, destul de interesant.
Frank Herbert - Experimentul Dosadi (The Dosadi Experiment). Încă o operă foarte bună de la maestrul SF-ului. Continurea ciclului început cu Whipping Star, Experimentul Dosadi aduce acelaşi melanj de filosofie, sociologie, genetică, politică şi acţiune patentat de Herbert. Dacă în Dune nu există inteligenţe non-umane, aici acestea abundă, iar autorul reuşeşte să creeze o viziune coerentă asupra fiecărei specii, astfel încât societăţile extraterestre nu par copii ale celei umane. Superb.