Articole interesante din presă sau de pe bloguri

Succesul pentru chestiile astea depinde foarte mult de cât de bine e integrat emulatorul cu hardware-ul custom. Iar unele lucruri nu ar trebui chiar copiate - gen tastatura; doar produci more junk pentru ăia care acu 40 de ani aveau așa ceva. E ca și cum aș face o clonă de HC cu taste la care e garantat că se vor rupe contactele după un an.
 
Eu vreau să refac complet o tastatură de HC cu chestii moderne, dar n-am găsit încă o soluție pentru keycaps, pentru toate modurile de pe tastele originale, care erau parcă screen printed. Cea mai accesibilă versiune ar fi laser etching + pigment pe niște taste printate, dar e complicat.
 
miahi said:
Eu vreau să refac complet o tastatură de HC cu chestii moderne, dar n-am găsit încă o soluție pentru keycaps, pentru toate modurile de pe tastele originale, care erau parcă screen printed. Cea mai accesibilă versiune ar fi laser etching + pigment pe niște taste printate, dar e complicat.
Click to expand...
Got yo' back - link. Dye sub este procedeul pe care-l cauți, sunt și firme care fac asta dacă nu ai o imprimantă laser color disponibilă - vezi aici.

Probabil merge hand-wired cu Gateron Yellow Pro (factory loobed) și un controller Elite-C, ai putea să-i și programezi tastele așa cum erau.

Edit: probabil problema cea mai mare este să găsești un profil de keycaps care să se potrivească ideii. Cherry profile sunt diferite de ce avea HC-ul (taste paralelipipedice, cu mult spațiu pe ele), s-ar putea să nu încapă ce trebuie. Singurul profil la care mă pot gândi care s-ar potrivi ar fi XDA, asta înseamnă Signature Plastics, asta înseamnă mai mulți bani (+ vamă, etc), dar sunt relativ puține taste, nu sunt chiar 104, deci posibil să iasă mai ieftin. Ar merita un mail la ei cu o poză cu un HC de rezoluție bună și să-i întrebi cât ar costa un set de genul pentru MX. Restul este ușor :D

Edit 2: aparent HC-91 a fost the og 40% keyboard, să nu vă mai aud că vă plângeți de numărul de taste :D
1724743281495.png
 
Last edited:
Sic transit gloria mundi...

www.anandtech.com

End of the Road: An AnandTech Farewell

www.anandtech.com www.anandtech.com

"It is with great sadness that I find myself penning the hardest news post I’ve ever needed to write here at AnandTech. After over 27 years of covering the wide – and wild – word of computing hardware, today is AnandTech’s final day of publication."
 

E o demonstratie despre existenta idiotilor utili: suficient de inteligenti ca sa aibe o parere (si sa o sustina) si o meserie, chiar si relativ avansata gen inginer sau medic, dar nu in economie (pentru ca ar intelege cum functioneaza), dar nu suficient de inteligenti astfel incat pot fi manipulati si nu isi dau seama de asta si de ce tampenii spun.
 
Păi Marx a fost influențat de nonsensurile lui Hegel, deci nu e de mirare că ideile lui Marx sună a nonsensuri și din gura admiratorilor actuali.
Doar că aș înțelege să citezi din Das Kapital la 1890, dar nu după încă un secol de teorie economică contrară și 50 de ani de implementare eșuată din care au rezultat 100 mil. de morți.
 
"Mortii nu conteaza cand e vorba de binele societatii, comunismul e foarte bun, doar ca nu a fost implementat corect". E raspunsul standard al micului purtator de carnet rosu.
 
puterfixer said:
Internet Of Things este minunat, până când robotul aspirator cu cameră și difuzor se ține după tine prin casă și te înjură...

gizmodo.com

Hacked Robot Vacuums Across the U.S. Started Yelling Slurs

"It could have been worse," one owner incredibly concluded.
gizmodo.com gizmodo.com

[edit] Cred că încep să folosesc IoIT, Internet of Insecure Things.
Click to expand...
Acum imaginează-ți cum este de exemplu să fie și mâța călare pe el în timp ce face asta.

 
Lucrez la un proiect cu o parte de cercetare, cu mai multe universități. Proiectul e 100% failed, din decizii politice pe finanțare s-au virat fix 0 lei în 2 ani de proiect (se mai trimite din când în când un papițoi de la guvern care se bate cu pumnul în chept că "luna viitoare" vin banii), dar între timp toată lumea din partea de cercetare bagă publlicații după publicații, out of nowhere (proiectul are nevoie de diverse surse de date/senzori/măsurători etc care nu au putut fi făcute așa cum trebuie din lipsă de finanțare). Pură optimizare după metrici - pentru că modul de a progresa în carieră e să ai cât mai multe articole publicate, se publică articole.

Legat de replication crisis - replicarea experimentului altuia nu e sexy; nu dă nimeni finanțare pentru "hai să verificăm dacă rezultatul din publicația asta e corect". Așa că nu prea se testează rezultate decât atunci când ai nevoie de un rezultat de-al altuia, și atunci afli că de fapt nu merge ce descrie în articol.

Boom-urile cercetării (mai ales în fizică) au fost în timpul războaielor mondiale, pentru că atunci lumea chiar avea nevoie de rezultate. În rest e doar frecat de hârtii cu titluri complicate.
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top