Casă nouă, autosuficiență energetică
- Thread starter liubarschi
- Start date
liubarschi
Membru
Eu nu am nevoie de birou, spatiu de lucru va fi in magazie unde va fi si depozit.Momentan gandesc asa:2 dormitoare=28mp utili, living 16 mp, baie=6mp, bucatarie maxim 6 mp deschisa spre living.Asta este varianta cea mare asemanatoare cu ce am acum in privinta dormitoarelor, a baii si a bucatariei si sunt foarte ok(bine ca am 150 mp din 2 terase, 3 camere pe post d eliving si alte incaperi toate nefolosite, asta e altceva.
In plus, casa fiind in sera, voi mai avea cam 8 luni pe an inca 80 mp care vor fi utilizabili pentru diverse chestii, iarna sera constituind un spatiu tampon care protejeaza casa.Magazia va fi in sera de 80 mp, si va ocupa maxim 10mp ceva facut din osb typo.Cam asta e planul.Oficial, casa va fi dependinta agricola si nu are voie sa fie mai mare de 100 mp, sa aiba etaj si sa fie conectata la utilitati.
In plus, casa fiind in sera, voi mai avea cam 8 luni pe an inca 80 mp care vor fi utilizabili pentru diverse chestii, iarna sera constituind un spatiu tampon care protejeaza casa.Magazia va fi in sera de 80 mp, si va ocupa maxim 10mp ceva facut din osb typo.Cam asta e planul.Oficial, casa va fi dependinta agricola si nu are voie sa fie mai mare de 100 mp, sa aiba etaj si sa fie conectata la utilitati.
Cam visator. Living de 16 mp? E mai mare la majoritatea blocurilor si totusi nu iti faci pestera, ci casa.Bucatarie de 6 mp? O sa te urasca cea care va ajunge sa o foloseasca, eventual daca planifici sa comanzi doar mancare gatita (cine naiba iti livreaza acolo?) si sa ai doar o masina de spalat vase (e mai eficienta energetic) si un dulap cu tacamuri si farfurii. E bine ca tu nu suferi de claustrofobie, dar altii poate nu vor fi la fel de fericiti; de asemenea am citit niste studii privind dezvoltarea copiilor si dimensiunile spatiilor in care traiesc, facut la japonezi timp de cateva zeci de ani si cu zeci de mii de persoane - sub niste limite de spatiu apar niste limitari in dezvoltarea psihica si mentala (Google is your friend).
Pana si bunicii mei aveau peste 100 mp (+ beci + pod mansardat) in casa facuta acum vreo 60 de ani in care locuiau doar ei doi in varf de munte. Nu incalzeau decat camerele pe care le foloseau si nu aveau baie, doar 2 dormitoare, bucatarie, camara de vreo 10 mp si tinda de vreo 5 si aveau autonomie energetica din copacii pe care ii aveau pe propriul teren (nu prea multi, dar se regenereaza). Au trecut 60 de ani, nu iti trebuie mansion de 1500 mp dar nici cutie de chibrituri. Intr-o casa nu doar dormi si mananci, ci traiesti, iar cand sunt 3-4 in casa ai nevoie de suficient loc sa nu stai unul pe capul altuia (uneori).
liubarschi
Membru
Iti dai seama ce bine m am dezvoltat eu in 150 mp!
Este posibil sa ai dreptate, dar imi este frica si de exagerarile post comuniste, iar ce am vazut eu pe afara, mi a placut foarte mult(este adevarat nu am amici milionari) dar am vazut apartamente de 50 mp foarte ok compartimentate, foarte aerisite, in care stateau cei 2 amici, iar eu ma fost pe post de al 3 in casa(sa zicem copilul).In Franta am stat la o familie care avea ditamai vila inchiriata iar ei 3 oameni foloseau doar un apartamnet de 60mp, in care eu am dormit in sufragerie si a fost ok.La ei sa ai apartament de 100 mp era mega lux, cand au stat ei la mine ma credeau milionar..si chiar sunt milionar (in lei vechi)
Toate aceste experiente mi au schimbat modul de a privi lucrurile.Este posibil ca eu sa ma insel nu zic nu, oricum as mai fi si adeptul unei case separate, adica cresc copii, faci acolo ceva separat , si sincer daca o sa am un copil, mai incolo chiar nu vreau sa stau cu el si cu nevasta in aceasi casa, ma mut eu in garaj sa am mai multa liniste sau la 14 ani ii fac lui camera separata, etc.Iarasi nu sunt de acord cu casa care are camere de musafiri, sa doarme drecu in sufragerie daca mi au tot venit pe cap.Vis a vis de limite de spatiu, stiam ca 15 mp de persoane este ok, sub ar fi naspa.
Este posibil sa ai dreptate, dar imi este frica si de exagerarile post comuniste, iar ce am vazut eu pe afara, mi a placut foarte mult(este adevarat nu am amici milionari) dar am vazut apartamente de 50 mp foarte ok compartimentate, foarte aerisite, in care stateau cei 2 amici, iar eu ma fost pe post de al 3 in casa(sa zicem copilul).In Franta am stat la o familie care avea ditamai vila inchiriata iar ei 3 oameni foloseau doar un apartamnet de 60mp, in care eu am dormit in sufragerie si a fost ok.La ei sa ai apartament de 100 mp era mega lux, cand au stat ei la mine ma credeau milionar..si chiar sunt milionar (in lei vechi)Toate aceste experiente mi au schimbat modul de a privi lucrurile.Este posibil ca eu sa ma insel nu zic nu, oricum as mai fi si adeptul unei case separate, adica cresc copii, faci acolo ceva separat , si sincer daca o sa am un copil, mai incolo chiar nu vreau sa stau cu el si cu nevasta in aceasi casa, ma mut eu in garaj sa am mai multa liniste sau la 14 ani ii fac lui camera separata, etc.Iarasi nu sunt de acord cu casa care are camere de musafiri, sa doarme drecu in sufragerie daca mi au tot venit pe cap.Vis a vis de limite de spatiu, stiam ca 15 mp de persoane este ok, sub ar fi naspa.
Calculeaza pentru 2 copii care de la 3-4 ani au camera lor separata; daca sunt si de sexe diferite de pe la 5..10 ani (la alegere) le trebuie 2 camere. 15 mp pentru o camera de copil e excelent, dar 3 dormitoare (tu+jumatatea, un baiat, o fata), o bucatarie de 12 mp, o baie de 8, ceva holuri (nu se poate fara) te duc spre 80 mp utili, adica 100 construit.
Si eu am locuit in 55 mp si a fost ok in 2; sa vezi cum e in 4 cand ai 2 adolescenti care au nevoie de ceva intimitate (de spatiul lor propriu, nu altceva) si cu o singura baie cand toata familia trebuie sa plece dimineata la serviciu ca e o singura masina si satul e la 5 km. Da, se poate, dar nu e deloc comfortabil.
Si eu am locuit in 55 mp si a fost ok in 2; sa vezi cum e in 4 cand ai 2 adolescenti care au nevoie de ceva intimitate (de spatiul lor propriu, nu altceva) si cu o singura baie cand toata familia trebuie sa plece dimineata la serviciu ca e o singura masina si satul e la 5 km. Da, se poate, dar nu e deloc comfortabil.
liubarschi
Membru
Maica acum discutam de 2 copii, adica belea dubla, deja ma sperii si ma calugaresc.Ai 2 copii?Te felicit, dar sper sa nu te urmez.Eu sunt deranjat de un caine daramite 2 copii.clar ca vorbim despre planuri diferite ale vietii
liubarschi
Membru
Eu am fost singur la parinti, si inca nu am juart sa imi iau belea dubla>am amici care sunt 2-3 si care ar fi vrut sa fie singuri.Adevarul e ca 2 se mai ajuta intre ei, etc.
Eu am fost singur la parinti si pot sa spun ca este cat se poate de bine. Am crescut in apartament de 3 camere si 65 mp, am avut intotdeauna camera mea, intimitate, tot ce-mi doream. Neducand lipsa de imaginatie m-am distrat foarte bine de unul singur. Curse de masinute, fotbal cu nasturi, intotdeauna gaseam ceva. Invatam cand doream, citeam ce doream, dadeam drumul la radio cand aveam chef. Cel mai frumos era cand invatam dupa-amiaza iar dimineata eram singur in casa. Radio Romania 3, cacao cu lapte calda iarna si Ciresarii volumul 4 sau o farfurie plina cu mere si celelalte volume din Ciresarii vara. Curentul se oprea dimineata, aveam, baterii in aparatul Selena si prindeam in FM Radio Romania 3. In vacanta o mare parte din vreme o petreceam pe afara, cu pustimea din fata blocului, prin cartier sau aiurea, prin copaci, pe garaje, dupa mormoloci si soparle, etc. Nu prea am avut restrictii la iesitul din casa pentru ca intotdeauna am fost printre primii la invatatura. Niciodata nu mi s-a spus cand sa invat sau sa fiu controlat la teme, intotdeauna am fost printre cei buni la invatatura. Niciodata n-am fost trimis la coada la paine, sifoane sau butelii.
Nu mi-am dorit niciodata sa am vreun frate, nu m-am plictisit niciodata singur. Cand mai venea cate un var in vizita pe la mine era fun la inceput, dar dupa cateva ore devenea un chin faptul ca nu puteam sta singur in camera mea citind o carte de aventuri sau politista, mereu am simtit nevoie de propriul meu spatiu personal. M-am simtit foarte bine si la scoala si in fata blocului printre prieteni, in nici un caz n-am fost vreun singuratic, insa intotdeauna am simtit nevoia sa ma pot retrage singur cand am chef.
Este si intrebarea mea... Momentan as dori sa fac o gramada de lucruri pe care le faceam si in copilarie si pe care nu le pot face nici eu, daramite un copil. Vreau sa pot juca fotbal pe maidan, baschet in curtea scolii, sa inot pe balta. Nu vreau sa joc fotbal o ora pe sintetic, nici sa inchiriez un panou de baschet daca as avea unde, nici sa merg la strand. As vrea sa pot merge pe bicicleta linistit pe strazile orasului. Un copil in ziua de astazi nici macar nu-l mai poti lasa afara nesupravegheat. Eu in clasa a doua am luat cheia de gat, iar un copil cu cheia de gat este responsabil pe destinul sau
.Si intr-o zi o sa cresti, o sa te maturizezi, o sa vrei copii si o sa descoperi ca e greu sa cresti copii la 50 de ani, cand o noapte nedormita e demolatoare, sau cand pur si simplu nu se mai poate din motive de menopauza sau altele. Fotbal pe maidan poti juca si cu copii si fara, dar e treaba ta si nu a mea.
Daca a fost OK fiind copil singur la parinti e mai degraba o exceptie. Copiii in multe orase nu ies afara cand au chef, uneori pot iesi afara si nu au cu cine sa se joace (vezi ca discutia a pornit de la o casa la 5 km de cel mai apropiat sat). Ca sa citesti trebuie sa ai cel putin 9-10 ani, pana atunci ce faci? Si chiar si asa, daca traiesti singuratic in mijlocul campului/padurii/baltii cand intri la liceu o sa ai social skills de scoala primara, la apoi o sa ai o autosuficienta ce o sa te faca anarhist nativ, ca societatea nu iti este necesara si e doar o povara.
Nu-mi doresc sa ma maturizez, sa am copii rate si tot ce mai presupune viata dupa perceptele traditionale populare "ca asa trebuie".
Ca sa faci un copil in vremurile astea e egal cu a-ti bate joc de el. Va fi un copil care nu are posibilitatea sa se joace, un copil fara copilarie.
In legatura cu cei cel putin 9-10 ani ca sa poti citi, nu-i prea grozav. Eu am invatat pe la 5 ani sa descifrez literele de tipar din ziar. Apoi m-am dus la scoala, la 6 ani si jumatate. In fiecare an aparea pe vremea aia "Almanahul Copiilor" cu tot felul de povestioarele. Mai era si revista "Luceafarul Copiilor", accesibile copiilor care abia invatau sa citeasca iar in clasa a doua le citeam. In scoala primara mai citeam Jules Verne, editiile acelea pentru copii cu copertile grele din carton si scrise cu caractere mari, cele doua volume din "Copii Capitanului Grant" se gaseau in librarii pe vremea aceea. Nu eram singurul care citea, Jules Verne era cumva "la moda" pentru copii din cursurile primare, mai faceam schimb de carti cu colegii, unii aveau "Insula Misterioasa", altii "Hector Servadac", altii "Pilotul de pe dunare". Pe la 12 ani imi placeau cartile de razboi, imi placea cum scrie Alistair Maclean sau Douglas Reaman, gasisem Gestapo de Sven Hassel. Politiste imi placeau romanele cu Philip Marlowe ale lui Raymond Chandler, am fost mai putin atras de clasicele Agathei Cristie. Probabil ca de aia am sarit peste romanele cu muschetari, am trecut direct la pistol . Evident cele 5 volume din Ciresarii erau la mare cinste, romanele politiste ale lui Constantin Chirita m-au atras mai putin. Probabil ca tu esti de generatie mai recenta, cand accentul s-a pus mai mult pe emisiunile televizate, nu stiu ce varsta ai si probabil ca trag concluzii eronate. Eu am fost mai putin obisnuit sa am televizor, mi-a placut la inceput cand se dadeau filme, insa acum nu mai am, in urma cu vreo 5 ani am renuntat la televiziune, cablu sau antena.
Ca sa faci un copil in vremurile astea e egal cu a-ti bate joc de el. Va fi un copil care nu are posibilitatea sa se joace, un copil fara copilarie.
In legatura cu cei cel putin 9-10 ani ca sa poti citi, nu-i prea grozav. Eu am invatat pe la 5 ani sa descifrez literele de tipar din ziar. Apoi m-am dus la scoala, la 6 ani si jumatate. In fiecare an aparea pe vremea aia "Almanahul Copiilor" cu tot felul de povestioarele. Mai era si revista "Luceafarul Copiilor", accesibile copiilor care abia invatau sa citeasca iar in clasa a doua le citeam. In scoala primara mai citeam Jules Verne, editiile acelea pentru copii cu copertile grele din carton si scrise cu caractere mari, cele doua volume din "Copii Capitanului Grant" se gaseau in librarii pe vremea aceea. Nu eram singurul care citea, Jules Verne era cumva "la moda" pentru copii din cursurile primare, mai faceam schimb de carti cu colegii, unii aveau "Insula Misterioasa", altii "Hector Servadac", altii "Pilotul de pe dunare". Pe la 12 ani imi placeau cartile de razboi, imi placea cum scrie Alistair Maclean sau Douglas Reaman, gasisem Gestapo de Sven Hassel. Politiste imi placeau romanele cu Philip Marlowe ale lui Raymond Chandler, am fost mai putin atras de clasicele Agathei Cristie. Probabil ca de aia am sarit peste romanele cu muschetari, am trecut direct la pistol
. Evident cele 5 volume din Ciresarii erau la mare cinste, romanele politiste ale lui Constantin Chirita m-au atras mai putin. Probabil ca tu esti de generatie mai recenta, cand accentul s-a pus mai mult pe emisiunile televizate, nu stiu ce varsta ai si probabil ca trag concluzii eronate. Eu am fost mai putin obisnuit sa am televizor, mi-a placut la inceput cand se dadeau filme, insa acum nu mai am, in urma cu vreo 5 ani am renuntat la televiziune, cablu sau antena.
burebista
Manic Miner
Spuchi ma sperii nene. Parca esti clona mea din copilarie sa mor io.
As mai adauga acolo romanele lui Rodica Ojog-Brașoveanu (in special cele din ciclul logofatului Andronic) si Vintila Corbul.
OK, si care-i legatura dintre posturile noastre si casa omului aia noua si cu autosuficienta energetica?
As mai adauga acolo romanele lui Rodica Ojog-Brașoveanu (in special cele din ciclul logofatului Andronic) si Vintila Corbul.
OK, si care-i legatura dintre posturile noastre si casa omului aia noua si cu autosuficienta energetica?
Din adolescenta imi aduc aminte la Radio 3 de "Clubul Adolescentilor" de luni seara cu Monica Mihai si Aurel Dinu si de "Radio in blue-jeans" unde martea si joia erau prezentatori Florin Helmis si Sorin Caracseghi, iar simbata noaptea era "Radiodiscoteca in blue-jeans".
Nu am fost chiar asa offtopic. Discutia s-a dus de la casa din pustietate la cum sa-ti bati copii cu panoul solar, apoi am reinceput sa ne aducem aminte de copilaria noastra cu cheia de gat comparativ de copilaria celor de astazi care nu au unde sa se joace deoarece locurile cu teren viran si parcurile au fost acoperite de magazine si parcari.
Nu am fost chiar asa offtopic. Discutia s-a dus de la casa din pustietate la cum sa-ti bati copii cu panoul solar, apoi am reinceput sa ne aducem aminte de copilaria noastra cu cheia de gat comparativ de copilaria celor de astazi care nu au unde sa se joace deoarece locurile cu teren viran si parcurile au fost acoperite de magazine si parcari.