Ultimul album muzical
- Thread starter fishy
- Start date
burebista
Manic Miner
Ai fost fericit cu casetele. Eu am început cu magnetofonul.
SKE - 1000 Autunni. Bai e bun. Multe stiluri toate placute urechii. Instrumental.
The Gourishankar - 2nd Hands. Niste rusnaci pusi pe treaba. Fac treaba buna la urechile mele.
Os Mutantes - A Divina Comedia Ou Ando Meio Desligado. Ca saorma. Cu de toate. Am auzit si jazz si gospel si prog si blues si Deep Purple(ish) si rock'n roll toate cu o tenta hazlie. Adica sper ca asta a fost intentia lor sa faca haz de necaz ca sa zic asa ca au reusit sa-mi smulga un zimbet. Daca se vroia un album serios atunci ops...
Algaravia - Breve E Interminável. Brazilia. Singurul album. Portugheza. King Crimson. Trebuie ascultat. Macar o data-n viata.
3RDegree - Ones & Zeros - vol. 1. Ma rog, e ceva acolo da 'nu ma atrage.
Arco Iris - Sudamerica. Are 2 CD-uri. N-am apucat sa-l ascult decit pe primul si mi-a placut. O muzica linistita numa' buna sa-ti lasi creierii sa zburde.
Sagrado Coração da Terra - Farol da Liberdade. Vioara. Viori. Multe. Plus un flaut din An in Paste. Un stil lejer dar placut. Folk p'aici? Baroc p'acolo? Pana mea, nu stiu unde sa-l bag da-mi place sa-i ascult.
Terrano Baldio - Terrano Baldio. Pe scurt Gentle Giant cintat in portugheza. Me gusta.
Amarok - Mujer Luna. Prog/ethnic/folk/fusion/whatever. Nu prea ma pricep la etichetat.
Un prog care poate fi ascultat cu placere (nefiind facil totusi). Iese in evidenta o tanti spanioloaica care are o voce foarte placuta si un nene care cinta la o gramada de chestii.
- Robert Santamaria / keyboards, Turkish saxophone in D and A, 12 string guitar, kanun, charango, autoharp, dulcimer, acoustic bas, accordeon, glockenspiel, marimba, derboukas, talking drum, tambourine, krabs, kalimba, vibraslap, Greek spoons, chiquitsi, castanets, rain stick, claps
Una peste alta daca vreti un prog melodios cu insertii andaluze/celtice/orientale dati-i o sansa.
Atila - Intencion + Reviure. Un CD care contine cele 2 albume ale lor. As zice ca iubitorii de keyboards clasice ar cam trebui sa asculte CD-ul asta. Tot felul de keyboards asezonate cu o chitara electrica care stie al naibii de bine ce are de facut plus fo' 2 solo de tobe care m-au facut sa deschid ochii si sa ciulesc urechile. Basul e si el acolo, dar nimic spectaculos.
Practic avem 2 vedete (keyboards+electric guitar) sustinute excelent de tobe si bas.
Mie mi s-a parut mai OK Intencion dar nici cu Reviure nu mi-e rusine.
CAI - Noche Abierta. Flamenco prog. Nu e rau da' parca prea mult flamenco-style.
Gotic - Escenes. Nu e Gothic asa ca nu va asteptati la chestii sumbre p'acolo.
jazz-style imbinat in progresiv cu flaut instrumentul principal. Io-s ud tot, dar sunt subiectiv cum v-am zis cind vine vorba de flaut.
E o muzica ambientala excelenta as zice. Nici prea grea, nici prea usoara, melodica atit cit trebuie cit sa nu devina cheesy.
Fusioon - Minorisa. De unde mai ies astia frate? Trei piese, primele doua alambicate à la King Crimson iar ultima electronica à la Klaus Schulze.
Pentru mine ramin cele doua piese iar pentru ultima sunt doar 8 minute pierdute din cele 38 ale albumului.
Senogul - Senogul. E ca saorma. Cu de toate. Ar fi interesant de vazut reactiile atunci cind ai musafiri si te retragi cu baietii la una mica intr-o camera unde cinta astia. Aproape imposibil sa nu-i atinga pe fiecare cu ceva (bineinteles daca au vagi inclinatii spre progresiv ofcorz)..
Solaris - Marsbéli Krónikák. Dap, fratele ungur. Are d'ale spatiale prin el dar rezonabile fara sa ma fac sa-l opresc. Compenseaza si prin flaut care ma face sa-i iert cu spatialul ala. As zice ca daca va plictisiti vreodata dati-i un play si la asta.
The Tea Club - Grappling. De ascultat.
Si nu, nu au flaut.
Thieves' Kitchen - The Clockwork Universe. Va asezati in pozitia voastra preferata de relaxare, dati drumul la album si-i lasati pe baieti impreuna cu gajicuta aia cu voce catifelata sa va maseze pe creier. E de bine.
Goma - 14 De Abril. Buna momeala. Am inghitit-o cu tot cu undita. Si mi-a placut. Yep, n-are flaut. Da' are sax. Si arome de King Crimson/Van der Graaf/Yes/Genesis.
Pauza pe azi. Cred ca-mi ajunge.
Buna dimineata.
Azi avem flaut in program.
Ergo Sum - Ergo Sum. Nu stiu cum sa incep. Avem o chitara de metal greu (pe vremea mea era un nene Yngwie Malmstein sau asa ceva care cinta in genul asta) si un flaut à la Ian Anderson (stilul de suflat nu stilul Jethro Tull). Ambele sunt sustinute de un tobosar si un basist. N-au clapar. Ce sa zic? E cel putin interesant daca nu chiar superb.
Nu ma pricep la metale dar piesa a doua a inceput in stilul Metallica (n-am ascultat altceva asa ca asta e singurul exemplu pe care-l am la indemina) de am zis ca WTF ce ascult. Apoi a intrat flautul in dialog cu chitara aia suparata si m-am linistit.
Una peste alta mi s-a parut o idee interesanta (si bine executata) de a combina partea hard a progresivului cu un flaut nervos.
Jean Cohen-Solal - Musiques et Instruments Insolites: Flute Libres. Mda flaut cit incape dar prea avangardist pentru gustul meu.
SKE - 1000 Autunni. Bai e bun. Multe stiluri toate placute urechii. Instrumental.
The Gourishankar - 2nd Hands. Niste rusnaci pusi pe treaba. Fac treaba buna la urechile mele.
Os Mutantes - A Divina Comedia Ou Ando Meio Desligado. Ca saorma. Cu de toate. Am auzit si jazz si gospel si prog si blues si Deep Purple(ish) si rock'n roll toate cu o tenta hazlie. Adica sper ca asta a fost intentia lor sa faca haz de necaz ca sa zic asa ca au reusit sa-mi smulga un zimbet. Daca se vroia un album serios atunci ops...
Algaravia - Breve E Interminável. Brazilia. Singurul album. Portugheza. King Crimson. Trebuie ascultat. Macar o data-n viata.
3RDegree - Ones & Zeros - vol. 1. Ma rog, e ceva acolo da 'nu ma atrage.
Arco Iris - Sudamerica. Are 2 CD-uri. N-am apucat sa-l ascult decit pe primul si mi-a placut. O muzica linistita numa' buna sa-ti lasi creierii sa zburde.
Sagrado Coração da Terra - Farol da Liberdade. Vioara. Viori. Multe. Plus un flaut din An in Paste. Un stil lejer dar placut. Folk p'aici? Baroc p'acolo? Pana mea, nu stiu unde sa-l bag da-mi place sa-i ascult.
Terrano Baldio - Terrano Baldio. Pe scurt Gentle Giant cintat in portugheza. Me gusta.
Amarok - Mujer Luna. Prog/ethnic/folk/fusion/whatever. Nu prea ma pricep la etichetat.
Un prog care poate fi ascultat cu placere (nefiind facil totusi). Iese in evidenta o tanti spanioloaica care are o voce foarte placuta si un nene care cinta la o gramada de chestii.
- Robert Santamaria / keyboards, Turkish saxophone in D and A, 12 string guitar, kanun, charango, autoharp, dulcimer, acoustic bas, accordeon, glockenspiel, marimba, derboukas, talking drum, tambourine, krabs, kalimba, vibraslap, Greek spoons, chiquitsi, castanets, rain stick, claps
Una peste alta daca vreti un prog melodios cu insertii andaluze/celtice/orientale dati-i o sansa.
Atila - Intencion + Reviure. Un CD care contine cele 2 albume ale lor. As zice ca iubitorii de keyboards clasice ar cam trebui sa asculte CD-ul asta. Tot felul de keyboards asezonate cu o chitara electrica care stie al naibii de bine ce are de facut plus fo' 2 solo de tobe care m-au facut sa deschid ochii si sa ciulesc urechile. Basul e si el acolo, dar nimic spectaculos.
Practic avem 2 vedete (keyboards+electric guitar) sustinute excelent de tobe si bas.
Mie mi s-a parut mai OK Intencion dar nici cu Reviure nu mi-e rusine.
CAI - Noche Abierta. Flamenco prog. Nu e rau da' parca prea mult flamenco-style.
Gotic - Escenes. Nu e Gothic asa ca nu va asteptati la chestii sumbre p'acolo.
jazz-style imbinat in progresiv cu flaut instrumentul principal. Io-s ud tot, dar sunt subiectiv cum v-am zis cind vine vorba de flaut.
E o muzica ambientala excelenta as zice. Nici prea grea, nici prea usoara, melodica atit cit trebuie cit sa nu devina cheesy.
Fusioon - Minorisa. De unde mai ies astia frate? Trei piese, primele doua alambicate à la King Crimson iar ultima electronica à la Klaus Schulze.
Pentru mine ramin cele doua piese iar pentru ultima sunt doar 8 minute pierdute din cele 38 ale albumului.
Senogul - Senogul. E ca saorma. Cu de toate. Ar fi interesant de vazut reactiile atunci cind ai musafiri si te retragi cu baietii la una mica intr-o camera unde cinta astia. Aproape imposibil sa nu-i atinga pe fiecare cu ceva (bineinteles daca au vagi inclinatii spre progresiv ofcorz)..
Solaris - Marsbéli Krónikák. Dap, fratele ungur. Are d'ale spatiale prin el dar rezonabile fara sa ma fac sa-l opresc. Compenseaza si prin flaut care ma face sa-i iert cu spatialul ala. As zice ca daca va plictisiti vreodata dati-i un play si la asta.
The Tea Club - Grappling. De ascultat.
Si nu, nu au flaut.Thieves' Kitchen - The Clockwork Universe. Va asezati in pozitia voastra preferata de relaxare, dati drumul la album si-i lasati pe baieti impreuna cu gajicuta aia cu voce catifelata sa va maseze pe creier. E de bine.
Goma - 14 De Abril. Buna momeala. Am inghitit-o cu tot cu undita. Si mi-a placut. Yep, n-are flaut. Da' are sax. Si arome de King Crimson/Van der Graaf/Yes/Genesis.
Pauza pe azi. Cred ca-mi ajunge.
Buna dimineata.
Azi avem flaut in program.
Ergo Sum - Ergo Sum. Nu stiu cum sa incep. Avem o chitara de metal greu (pe vremea mea era un nene Yngwie Malmstein sau asa ceva care cinta in genul asta) si un flaut à la Ian Anderson (stilul de suflat nu stilul Jethro Tull). Ambele sunt sustinute de un tobosar si un basist. N-au clapar. Ce sa zic? E cel putin interesant daca nu chiar superb.
Nu ma pricep la metale dar piesa a doua a inceput in stilul Metallica (n-am ascultat altceva asa ca asta e singurul exemplu pe care-l am la indemina) de am zis ca WTF ce ascult. Apoi a intrat flautul in dialog cu chitara aia suparata si m-am linistit.
Una peste alta mi s-a parut o idee interesanta (si bine executata) de a combina partea hard a progresivului cu un flaut nervos.
Jean Cohen-Solal - Musiques et Instruments Insolites: Flute Libres. Mda flaut cit incape dar prea avangardist pentru gustul meu.
burebista
Manic Miner
TEE - Trans-Europe Expression. Japonezi. Instrumental. Avem flaut. Si tobe/bass/clape/chitara. Toate cinta corect dar rezultatul final nu ma gidila. Cred ca ar fi foarte OK lasati sa cinte in surdina in timp ce prestezi ceva activitati casnice (gen frecat menta pe net, vorbit cu vecinu', schimbat priza de pe hol, chestii d'astea).
LE: @ Giafaru'. Caut pe net tot felul de fraze despre progresiv si dupa aia iau la puricat rezultatele. Casc ochii si pe progarchives ala. Si cam atit.
Ideea e ca am de recuperat fo' douj' de ani de absenta din prog scene. Pe aia vechi ii stiu aproape la virgula (ma rog, nu chiar ad literam
) asa ca vreau carne "proaspata".
Mi se filfiie ca e un grup obscur care a scos doar un album si dupa aia a disparut. Daca-mi place ramine acolo pe HDD.
Triode - On N'a Pas Fini D'avoir Tout Vu. Francezi. Din fericire nu dau din gura ci doar din flaut, tobe, bass si chitara. Cam atit am de zis:
Imaginati-vi-l pe Ian Anderson (pe bune francezul asta care cinta la flaut are o gena ceva din Anderson) cintind jazz/blues/rock impachetat in progresiv.
Bai totul functioneaza ceas in albumul asta. De flaut nu mai zic ca devin penibil. Da' basu'. Da' chitara. Da' tobele care sustin tot. Belea.
Pe mine parca m-a lovit trenul. Inca ma invirt buimac prin camera.
White Willow - Sacrament. Norvegieni. Da, au si flaut. Foarte interesanta trupa. Au venit la fix dupa ce m-au buimacit francezii de mai sus.
Au melodii de la bucolice unde te vezi pe un cimp de maci alergind printre fluturasi si albinute pina la melodii alambicate gen King Crimson. Iar vocea lu' tanti e foarte interesanta si ea. Parca e un copil. In general merge ca muzica de relaxare (daca treci cu vederea peste piesele mai intortocheate).
Ca sa fiu sigur le-am luat toate cele 6 albume. Sa fie acolo.
Ñu - Cuentos de Ayer y de Hoy. Si uite asa s-a dus toata atmosfera bucolica a norvegienilor de mai sus.
Au si flaut dar parca vioara e predominanta. Vioara care se lupta din greu cu chitara/basu/toba pe ritmuri aproape de hard rock. Nu-mi displace, are vână albumul. Vocalul in schimb poate era mai bine s-o zica in engleza in loc de spaniola, sau mai bine sa n-o zica deloc.
L-as recomanda calduros celor care le plac ritmurile mai dure asezonate cu vioara si flaut.
SBB - Memento Z Banalnym Tryptykiem. Mixed feelings. Au de toate p'acolo, rock, blues, jazz, simfonic, pop, whatever. Tot ce pot zice cu certitudine deocamdata e ca vocea in poloneza sux balz iar calitatea tehnica (dinamica, claritate, etc) a albumului este excelenta spre superba.
Ramin in studiu ca zice lumea ca ar fi una din cele mai importante trupe poloneze din anii '70.
LE: @ Giafaru'. Caut pe net tot felul de fraze despre progresiv si dupa aia iau la puricat rezultatele. Casc ochii si pe progarchives ala. Si cam atit.
Ideea e ca am de recuperat fo' douj' de ani de absenta din prog scene. Pe aia vechi ii stiu aproape la virgula (ma rog, nu chiar ad literam
) asa ca vreau carne "proaspata".Mi se filfiie ca e un grup obscur care a scos doar un album si dupa aia a disparut. Daca-mi place ramine acolo pe HDD.
Triode - On N'a Pas Fini D'avoir Tout Vu. Francezi. Din fericire nu dau din gura ci doar din flaut, tobe, bass si chitara. Cam atit am de zis:
Imaginati-vi-l pe Ian Anderson (pe bune francezul asta care cinta la flaut are o gena ceva din Anderson) cintind jazz/blues/rock impachetat in progresiv.
Bai totul functioneaza ceas in albumul asta. De flaut nu mai zic ca devin penibil. Da' basu'. Da' chitara. Da' tobele care sustin tot. Belea.
Pe mine parca m-a lovit trenul. Inca ma invirt buimac prin camera.
White Willow - Sacrament. Norvegieni. Da, au si flaut. Foarte interesanta trupa. Au venit la fix dupa ce m-au buimacit francezii de mai sus.
Au melodii de la bucolice unde te vezi pe un cimp de maci alergind printre fluturasi si albinute pina la melodii alambicate gen King Crimson. Iar vocea lu' tanti e foarte interesanta si ea. Parca e un copil. In general merge ca muzica de relaxare (daca treci cu vederea peste piesele mai intortocheate).
Ca sa fiu sigur le-am luat toate cele 6 albume. Sa fie acolo.
Ñu - Cuentos de Ayer y de Hoy. Si uite asa s-a dus toata atmosfera bucolica a norvegienilor de mai sus.
Au si flaut dar parca vioara e predominanta. Vioara care se lupta din greu cu chitara/basu/toba pe ritmuri aproape de hard rock. Nu-mi displace, are vână albumul. Vocalul in schimb poate era mai bine s-o zica in engleza in loc de spaniola, sau mai bine sa n-o zica deloc.
L-as recomanda calduros celor care le plac ritmurile mai dure asezonate cu vioara si flaut.
SBB - Memento Z Banalnym Tryptykiem. Mixed feelings. Au de toate p'acolo, rock, blues, jazz, simfonic, pop, whatever. Tot ce pot zice cu certitudine deocamdata e ca vocea in poloneza sux balz iar calitatea tehnica (dinamica, claritate, etc) a albumului este excelenta spre superba.
Ramin in studiu ca zice lumea ca ar fi una din cele mai importante trupe poloneze din anii '70.
burebista
Manic Miner
Brighteye Brison - Believers & Deceivers. O ora si 10 minute. 4 piese. Din care una de 20 si alta de 35 minute. O fericita intrepatrundere intre Yes, Gentle Giant si Genesis cu oaresce elemente din Pink Floyd. Io zic
In incheiere daca tot se apropie seara am sa trag jaluzelele, sting lumina, inchid usa la camera si dau drumul la Morte Macabre - Symphonic Holocaust. Sper sa apuc sa va zic si impresiile.
LE: Mda, e intunecat, e sumbru dar e prea melodios in intunericimea lui. Adica nu ma face sa ma invirt bezmetic prin camera dupa lucruri si s-o tai unde vad cu ochii ca doar vine holocaustu'.
Tehnic e executat corect, nicio indoiala, doar ca nu ma atinge la fo' coarda sensibila.
Poate ar fi bun de rulat cind ai niste musafiri care nu se dau plecati si incet-incet ca picatura chinezeasca le strici cheful de petrecere.
In incheiere daca tot se apropie seara am sa trag jaluzelele, sting lumina, inchid usa la camera si dau drumul la Morte Macabre - Symphonic Holocaust. Sper sa apuc sa va zic si impresiile.
LE: Mda, e intunecat, e sumbru dar e prea melodios in intunericimea lui. Adica nu ma face sa ma invirt bezmetic prin camera dupa lucruri si s-o tai unde vad cu ochii ca doar vine holocaustu'.
Tehnic e executat corect, nicio indoiala, doar ca nu ma atinge la fo' coarda sensibila.
Poate ar fi bun de rulat cind ai niste musafiri care nu se dau plecati si incet-incet ca picatura chinezeasca le strici cheful de petrecere.
Last edited:
Quark
Zis și Brucan
Banuiesc ca ai bifat Dead can Dance... Daca esti amator de chestii stranii.
Recomand cu caldura:
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Within_the_Realm_of_a_Dying_Sun
Si nu glumesc de data asta.
Recomand cu caldura:
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Within_the_Realm_of_a_Dying_Sun
Si nu glumesc de data asta.
burebista
Manic Miner
Aaa, nu stiu cum sa zic ca sa nu par taran.
Io-s cam nedus la biserica ca sa zic asa si chestiile astea nu ma ating deloc. Adica merge o tinguiala d'aia diafana ca parte a unei melodii sau eventual ca o melodie de sine statatoare in cadrul unui album da' sa ascult patruj' de minute d'astea e cam mult pentru mine.
Sorry.
Friendship time - Friendship time. 3 chitari si o toba. Dap, fara keyboards, fara flaut/sax/whatever chestii de suflat.
Practic e un fel de jam session intre cele 2 electrice dublate superb de tobe si de un bas pe care nu l-am mai auzit demult asa de scos de evidenta (inca ma dor rinichii de la el).
Nu e fo' capodopera dar e interesant prin prisma componentei trupei asa ca daca va plac chitarile electrice dati-i o sansa si albumului astuia.
New day "new" stuff.
Anekdoten - Vemod
Landberk - Lonely land
I-am pus gramada deoarece impreuna cu Anglagard formeaza trioul de aur al suedezilor in materie de progresiv.
East of Eden - Snafu. Aici am sa las sa vorbeasca un nene cu care sunt de acord:
The music on Snafu is nearly unclassifiable. East Of Eden's highly complex style introduces elements of Arabic music, Jewish folk, Celtic folk, jazz, European art music of the middle ages and renaissance, Eastern European folk, ambient, avant-garde rock, and experimental music. Yes, it's that complicated.
Ca sa fac o comparatie putin fortata as zice ca cei de la King Crimson cinta melodios pe linga astia. Me gusta. Mai ales ca am auzit si un flaut p'acolo.
Morse Code - Procréation. Canada. Franceza. Si mai dau si din gura.
Din fericire compenseaza prin instrumente. Bun prog. Nu m-au dat pe spate dar spiritul e acolo.
Nemo - Coma. Astia chiar m-au bagat in coma. Si francezi si metal. Teoretic o combinatie care-mi da spasme la stomac. Dar in acelasi timp pe undeva prin adincul sufletului cred ca am un dracusor care vrea din cind in cind sa asculte si prog-ul asta mai dur asa ca au mers uns baietii astia. As recomanda calduros albumul asta (in special) celor care le place partea mai metalica a prog-ului ca sa zic asa.
Buna seara.
Inainte de a prezenta inca 2 trupe o sa-mi calc pe regula de a nu scrie despre aceeasi trupe de doua ori dar trebuie s-o fac.
Anekdoten - Nucleus. Il recomand calduros/racoros (depinde in ce stare sunteti, daca va e cald va racoreste imediat iar daca va e frig va incalzeste de numa'-numa') fanilor Red & Still Life. Dap, doua intr-unul cu aroma suedeza. Pentru mine albumul asta e musai. As vrea sa zic doar sa-l ascultati cind sunteti intr-o dispozitie mai vesela ca daca sunteti tristi va accentueaza starea si naiba stie ce va trece prin cap.
Asa, si acu' cu "noutatile".
The Flower Kings - Banks of Eden. Cred ca e a doua trupa din tot ce-am scris p'aici la care n-am reusit sa termin albumul. E prea rock-ish pentru mine.
Gosta Berlings Saga - Detta Har Hant. Nu e rau ce ascult. E progresiv sigur. Instrumental. Si e bun.
Isildurs Bane - The Voyage - A Trip to Elsewhere. Rock symphonic. Simfonie rock. Simfonie. Ba chiar simfonie camerala cu arome de rock as zice. Cei carora va place muzica clasica aveti sansa sa ascultati 78 minute cu placere. Ceilalti o sa adormiti in 10 minute.
Io-s cam nedus la biserica ca sa zic asa si chestiile astea nu ma ating deloc. Adica merge o tinguiala d'aia diafana ca parte a unei melodii sau eventual ca o melodie de sine statatoare in cadrul unui album da' sa ascult patruj' de minute d'astea e cam mult pentru mine.
Sorry.
Friendship time - Friendship time. 3 chitari si o toba. Dap, fara keyboards, fara flaut/sax/whatever chestii de suflat.
Practic e un fel de jam session intre cele 2 electrice dublate superb de tobe si de un bas pe care nu l-am mai auzit demult asa de scos de evidenta (inca ma dor rinichii de la el
).Nu e fo' capodopera dar e interesant prin prisma componentei trupei asa ca daca va plac chitarile electrice dati-i o sansa si albumului astuia.
New day "new" stuff.
Anekdoten - Vemod
Landberk - Lonely land
I-am pus gramada deoarece impreuna cu Anglagard formeaza trioul de aur al suedezilor in materie de progresiv.
East of Eden - Snafu. Aici am sa las sa vorbeasca un nene cu care sunt de acord:
The music on Snafu is nearly unclassifiable. East Of Eden's highly complex style introduces elements of Arabic music, Jewish folk, Celtic folk, jazz, European art music of the middle ages and renaissance, Eastern European folk, ambient, avant-garde rock, and experimental music. Yes, it's that complicated.
Ca sa fac o comparatie putin fortata as zice ca cei de la King Crimson cinta melodios pe linga astia. Me gusta. Mai ales ca am auzit si un flaut p'acolo.
Morse Code - Procréation. Canada. Franceza. Si mai dau si din gura.
Din fericire compenseaza prin instrumente. Bun prog. Nu m-au dat pe spate dar spiritul e acolo.Nemo - Coma. Astia chiar m-au bagat in coma. Si francezi si metal. Teoretic o combinatie care-mi da spasme la stomac. Dar in acelasi timp pe undeva prin adincul sufletului cred ca am un dracusor care vrea din cind in cind sa asculte si prog-ul asta mai dur asa ca au mers uns baietii astia. As recomanda calduros albumul asta (in special) celor care le place partea mai metalica a prog-ului ca sa zic asa.
Buna seara.
Inainte de a prezenta inca 2 trupe o sa-mi calc pe regula de a nu scrie despre aceeasi trupe de doua ori dar trebuie s-o fac.
Anekdoten - Nucleus. Il recomand calduros/racoros (depinde in ce stare sunteti, daca va e cald va racoreste imediat iar daca va e frig va incalzeste de numa'-numa') fanilor Red & Still Life. Dap, doua intr-unul cu aroma suedeza. Pentru mine albumul asta e musai. As vrea sa zic doar sa-l ascultati cind sunteti intr-o dispozitie mai vesela ca daca sunteti tristi va accentueaza starea si naiba stie ce va trece prin cap.
Asa, si acu' cu "noutatile".
The Flower Kings - Banks of Eden. Cred ca e a doua trupa din tot ce-am scris p'aici la care n-am reusit sa termin albumul. E prea rock-ish pentru mine.
Gosta Berlings Saga - Detta Har Hant. Nu e rau ce ascult. E progresiv sigur. Instrumental. Si e bun.
Isildurs Bane - The Voyage - A Trip to Elsewhere. Rock symphonic. Simfonie rock. Simfonie. Ba chiar simfonie camerala cu arome de rock as zice. Cei carora va place muzica clasica aveti sansa sa ascultati 78 minute cu placere. Ceilalti o sa adormiti in 10 minute.
burebista
Manic Miner
Honey I'm home
Big Big Train - Folklore. Habar n-am de ce-i zice Folklore ca n-are treaba cu folk/pastorale/whatever. Ma duc cu gindul la un melanj dintre Genesis daca n-ar fi plecat Gabriel si Marillion cu Fish. Aprob pozitiv.
Opeth. Dumnezeule. Tre' sa fac un intro si dupa aia sa vorbesc de cele doua albume ascultate. De ce doua? Ca trupa asta e Dr. Jekyll and Mr. Hyde. Is etichetati ca dark/death/extreme metal progresiv. Cool bro.
Primul album. Still Life. Yeah sure. Pentru mine exista un singur Still Life si ala apartine VdGG. Ce avem aici? Un melanj interesant de metal cu progresiv. Adica am gijiieli d'alea guturale in urlete de chitara si avalansa de tobe dar am si un vocal curat ca lacrima alaturi de niste solo de chitara rece. E un album bulversant si incitant. Un fan metal sigur o sa savureze partea de metal si o sa fie intrigat de schimbarile progresive iar un fan progresiv va gusta partea mai linistita si (poate) va deveni interesat si de metal.
Personal n-am sa inteleg niciodata de ce lumea e data pe spate de gijiielile astea care se vor pe post de vocal amestecate cu riff-uri de ghitara si tobe /bas agresive. Dar asta e problema mea recunosc.
Al doilea album. Pale Communium. Parca e alta trupa. Nici urma de gijiieli, vocalul este superb cind cinta ca oamenii. Plus de asta partea de metal este mult diluata si iese un progresiv cu c**ie care are dire de metal prin el. Asa da.
Ambele albume o sa ramina in colectie pentru ca trupa e interesanta prin ceea ce face.
Acum trebuie sa ma dezinfectez mental cu ceva prog clasic ca inca ma bintuie raguseala lu' nenea.
Discipline - Unfolded Like Staircase. O gura de aer proaspat.
Pentru d'astia ca mine uitati in prog-ul anilor '70 (am aflat si termenul tehnic pentru fosile ca mine : vintage prog
) albumul asta e un must. O sa aveti parte de o ora si 5 minute de prog ca pe vremea aia. O sa aveti flashback-uri cu VdGG, Genesis si ceva inflexiuni Crimsoniene. Dar albumul in sine nu e fo' copie la respectivii, doar o sa va ridice praful de pe niste feeling-uri uitate de vreme.
Gevende - Sen Balık Değilsin Ki. Dap, fratele turc. O ora de epic shit. Prog/folk/jazz/fusion/whatever. N-o pot incadra nicaieri. Oriental, estic, occidental, dracu' stie. Dialoguri intre o trompeta à la Miles Davis cu o vioara à la David Cross sustinute de tobe/bass (si ce bass)/chitara. Omu' nu cinta in turca. De fapt nu cinta in nicio limba cunoscuta. Doar ia cuvinte/fonetica de ici de colo si le combina cum stie el mai bine. Mind blowing.
In cel mai rau caz e o muzica excelenta de fundal dar eu am ascultat-o...aaa...ceva mai tare.
Herd of Instinct - Herd of Instinct. King Crimson-ian. Oleaca mai uman totusi. Nu e rau dar parca e déjà vu.
Disconnect - Enough Blame To Go Around. Prea rock-ish. N-am rezistat pina la final.
Alpha Ralpha - Alpha Ralpha. Un album perfect de background cind stai de vorba cu baietii. Pe bune, merge uns ca fundal.
Big Big Train - Folklore. Habar n-am de ce-i zice Folklore ca n-are treaba cu folk/pastorale/whatever. Ma duc cu gindul la un melanj dintre Genesis daca n-ar fi plecat Gabriel si Marillion cu Fish. Aprob pozitiv.
Opeth. Dumnezeule. Tre' sa fac un intro si dupa aia sa vorbesc de cele doua albume ascultate. De ce doua? Ca trupa asta e Dr. Jekyll and Mr. Hyde. Is etichetati ca dark/death/extreme metal progresiv. Cool bro.
Primul album. Still Life. Yeah sure. Pentru mine exista un singur Still Life si ala apartine VdGG. Ce avem aici? Un melanj interesant de metal cu progresiv. Adica am gijiieli d'alea guturale in urlete de chitara si avalansa de tobe dar am si un vocal curat ca lacrima alaturi de niste solo de chitara rece. E un album bulversant si incitant. Un fan metal sigur o sa savureze partea de metal si o sa fie intrigat de schimbarile progresive iar un fan progresiv va gusta partea mai linistita si (poate) va deveni interesat si de metal.
Personal n-am sa inteleg niciodata de ce lumea e data pe spate de gijiielile astea care se vor pe post de vocal amestecate cu riff-uri de ghitara si tobe /bas agresive. Dar asta e problema mea recunosc.
Al doilea album. Pale Communium. Parca e alta trupa. Nici urma de gijiieli, vocalul este superb cind cinta ca oamenii. Plus de asta partea de metal este mult diluata si iese un progresiv cu c**ie care are dire de metal prin el. Asa da.
Ambele albume o sa ramina in colectie pentru ca trupa e interesanta prin ceea ce face.
Acum trebuie sa ma dezinfectez mental cu ceva prog clasic ca inca ma bintuie raguseala lu' nenea.
Discipline - Unfolded Like Staircase. O gura de aer proaspat.
Pentru d'astia ca mine uitati in prog-ul anilor '70 (am aflat si termenul tehnic pentru fosile ca mine : vintage prog
) albumul asta e un must. O sa aveti parte de o ora si 5 minute de prog ca pe vremea aia. O sa aveti flashback-uri cu VdGG, Genesis si ceva inflexiuni Crimsoniene. Dar albumul in sine nu e fo' copie la respectivii, doar o sa va ridice praful de pe niste feeling-uri uitate de vreme. Gevende - Sen Balık Değilsin Ki. Dap, fratele turc. O ora de epic shit. Prog/folk/jazz/fusion/whatever. N-o pot incadra nicaieri. Oriental, estic, occidental, dracu' stie. Dialoguri intre o trompeta à la Miles Davis cu o vioara à la David Cross sustinute de tobe/bass (si ce bass)/chitara. Omu' nu cinta in turca. De fapt nu cinta in nicio limba cunoscuta. Doar ia cuvinte/fonetica de ici de colo si le combina cum stie el mai bine. Mind blowing.
In cel mai rau caz e o muzica excelenta de fundal dar eu am ascultat-o...aaa...ceva mai tare.
Herd of Instinct - Herd of Instinct. King Crimson-ian. Oleaca mai uman totusi. Nu e rau dar parca e déjà vu.
Disconnect - Enough Blame To Go Around. Prea rock-ish. N-am rezistat pina la final.
Alpha Ralpha - Alpha Ralpha. Un album perfect de background cind stai de vorba cu baietii. Pe bune, merge uns ca fundal.
Cosmin_C
melomaniac
Ceva clasica ai curaj sa incerci sau inca esti prea tanar pentru asa ceva? Intreb pentru ca am impresia ca te invarti in jurul aceluiasi tip de muzica / genuri muzicale si ma intreb cat mai rezisti pana vei schimba macazul... eu recunosc ca nu am reusit niciodata sa ascult mai multe albume la rand din acelasi gen de muzica, sau de la aceeasi formatie. Poate cu exceptia Dream Theater, dar chiar eram tanar pe atunci, pana si sistemul audio era mai ieftin decat al tau de acum.
Sa nu fiu off-topic, din tot ce ai postat aici am tras si eu acum cateva zile Triode, albumul On N'a Pas Fini D'Avoir Tout Vu. L-am ascultat cam pana la jumatate, restul alta data.
Intreb pentru ca am impresia ca te invarti in jurul aceluiasi tip de muzica / genuri muzicale si ma intreb cat mai rezisti pana vei schimba macazul... eu recunosc ca nu am reusit niciodata sa ascult mai multe albume la rand din acelasi gen de muzica, sau de la aceeasi formatie. Poate cu exceptia Dream Theater, dar chiar eram tanar pe atunci, pana si sistemul audio era mai ieftin decat al tau de acum. Sa nu fiu off-topic, din tot ce ai postat aici am tras si eu acum cateva zile Triode, albumul On N'a Pas Fini D'Avoir Tout Vu. L-am ascultat cam pana la jumatate, restul alta data.
burebista
Manic Miner
Am ascultat și clasică la viața mea dar în continuare prefer prog /jazz înainte de orice clasică.
Cit despre schimbat genul e cam greu dacă n-am reușit după 33 de ani de când am început ascultatul.
Surpriza mea enormă a fost când am văzut că există prog și după anii '70 lucru care o sa-mi ofere multe ore de audiții.
Asa, sa revin la oile mele.
Cathedral - Stained Glass Stories. Un mix de Yes cu Gentle Giant dar cu un vocal cam slabut. Daca n-ai auzit in viata ta un album Yes si/sau Gentle Giant ar merge. Nu's ce sa zic, nu e rau dar e prea familiar.
'Neata.
Djam Karet - Burning The Hard City. Muzica de fundal. Un nene zice ca
"Burning the Hard City" is one of the hottest and fiercest musical works ever in the history of prog rock, and definitely, a cornerstone in the development of Djam Karet's sound, mostly, their rockier side.
Da' cred ca avea ceva tras pe nara cind l-a ascultat.
Anima Mundi - The Way. Muzica de ascultat. Yes style. Atentie, doar style. Mi-a placut.
Areknamés - In Case of Loss... VdGG style. La fel ca si cei de mai sus, numa' stilul. Si oricum muzica lor e mai luminoasa decit intunericimea de la VdGG. Good stuff.
Gazpacho - Night. Dap, tre' sa va conformati titlului albumului. Noaptea, liniste, luminile stinse, intinsi in pat/tolaniti in fotoliu si lasat sa curga. E terapie, nu muzica. Nu tocma' pe gustul meu dar o data la citeva luni merge ascultat sa-ti limpezesti creierii.
Cit despre schimbat genul e cam greu dacă n-am reușit după 33 de ani de când am început ascultatul.
Surpriza mea enormă a fost când am văzut că există prog și după anii '70 lucru care o sa-mi ofere multe ore de audiții.
Asa, sa revin la oile mele.
Cathedral - Stained Glass Stories. Un mix de Yes cu Gentle Giant dar cu un vocal cam slabut. Daca n-ai auzit in viata ta un album Yes si/sau Gentle Giant ar merge. Nu's ce sa zic, nu e rau dar e prea familiar.
'Neata.
Djam Karet - Burning The Hard City. Muzica de fundal. Un nene zice ca
"Burning the Hard City" is one of the hottest and fiercest musical works ever in the history of prog rock, and definitely, a cornerstone in the development of Djam Karet's sound, mostly, their rockier side.
Da' cred ca avea ceva tras pe nara cind l-a ascultat.
Anima Mundi - The Way. Muzica de ascultat. Yes style. Atentie, doar style. Mi-a placut.
Areknamés - In Case of Loss... VdGG style. La fel ca si cei de mai sus, numa' stilul. Si oricum muzica lor e mai luminoasa decit intunericimea de la VdGG. Good stuff.
Gazpacho - Night. Dap, tre' sa va conformati titlului albumului. Noaptea, liniste, luminile stinse, intinsi in pat/tolaniti in fotoliu si lasat sa curga. E terapie, nu muzica. Nu tocma' pe gustul meu dar o data la citeva luni merge ascultat sa-ti limpezesti creierii.
burebista
Manic Miner
Iamthemorning - ~. Daca va place o muzica linistita condusa de o voce eterica in stil celtic/irlandez bagati urechile si in albumul asta.
Muzica ambientala. Adica e OK de lasat sa curga acolo cind faceti ceva prin casa.
Jon Durant & Colin Edwin - Burnt Belief
Ozric Tentacles - Jurassic Shift
Sanhedrin - Ever After (astia poate un pic mai mult decit ambiental si nu numai din cauza ca au flaut).
Gata cu ambientul.
Sunchild - As Far As The Eye Can See. Frumos. Si prog si rock si instrumental si vocal (un nene si o tanti), are de toate. Merge.
Yezda Urfa - Boris. Prog in stilul anilor '70. Va place Yes va plac si astia. Sau nu ca prea seamana.
Muzica ambientala. Adica e OK de lasat sa curga acolo cind faceti ceva prin casa.
Jon Durant & Colin Edwin - Burnt Belief
Ozric Tentacles - Jurassic Shift
Sanhedrin - Ever After (astia poate un pic mai mult decit ambiental si nu numai din cauza ca au flaut
).Gata cu ambientul.
Sunchild - As Far As The Eye Can See. Frumos. Si prog si rock si instrumental si vocal (un nene si o tanti), are de toate. Merge.
Yezda Urfa - Boris. Prog in stilul anilor '70. Va place Yes va plac si astia. Sau nu ca prea seamana.