Ultimele jocuri cu care ne-am delectat - impresii

Bogdan hai sa-ti mai zic una. Asta e action shooter si sincer mi se rupe de poveste, vreau sa impusc dar nu ca o vita minat de la spate cu biciul pe culoare predefinite si in pas alergator pe deasupra.
Nici nu stiu cine-s aia doi de care zici tu. :biggrin:
Daca vreau poveste joc dragonaj sau nu's ce alt RPG unde ai de citit mai mult ca la un examen.
Bioshock l-am terminat de 2 ori cap-coada ca sa vad fiecare final asa ca mie mi se pare blasfemie cind zici ca fast-forward shuteru' asta e mai bun. :tongue:

LE: Ca idee acu' tocma' testez sequelu' de la Men of War (Redtide ii zice) si-mi vine sa musc din masa, e ca la sah, il joc cu incetinitorul si ma gindesc un milion de mutari inainte sa vad ce-am de facut. Tocma' vin dupa minunea de MW2 si nu merge treaba cu dat navala peste ei. :biggrin:
BTW suna placut la ureche Pentru patrie! sau Sa ne regrupam (yep, Romania face parte din joc).
Bine, sunt 2 genuri diferite de jocuri dar prefer s-o iau cu usurelu' decit sa ies buimac dupa o misiune.
 
Secret Files: Tunguska e un adventure drăguț, interesant (nu pentru că e cu o motociclistă) și nu foarte vechi (2006). Interfața curată, puzzles în general decente, o relaxare de duminică numai bună.
 
MW2 e scurt, greu/frustrant, violent si mult prea scriptat. La un moment dat devine si confuz. Ce cautam in spatiu? Un fel de "who the fuck are you people, and where's my horse?". Respawn infinit la AI si sange peste tot devine obositor repede. E un joc foarte bun, da' au sarit gardu' rau.
Si mai e si scurt. Pentru asta am doua teorii: l-au scurtat din graba si restu' povestii o sa vina ca DLC sau l-au scurtat din lacomie si restu' povestii o sa vina ca DLC.
Eniuei, back to Dragonaj.
Apropo, Bioshock e shooter asa cum sunt eu scuterist.
 
Secret Files 2: Puritas Cordis - mai ușor și un pic mai logic decât primul, per total un adventure destul de bun. Nu are peisaje cu arhitectură impresionantă ca Syberia, dar interfața e mai bună și mai prietenoasă.
 
Divinity II - Ego Draconis. În primul rând, dă senzaţia de joc la care s-a lucrat, şi la un moment dat cineva a tis "Stop, nu mai sunt bani, lansaţi-l aşa cum este". De ce spun asta?
1. Intro movie. E alcătuit din două firimitu... ăăă, părţi. Prima bucăţică: un fel de adunătură de castele zburătoare. Un tip se plimbă până la o margine, se uită în jos, se uită la o chestie agăţată de gât şi se întoarce. Partea a doua: Un dragon freacă menta pe o pajişte. Un gagiu îl pândeşte, calcă o crăcuţă, dragonul zboară de acolo, ăsta fuge după dragon 10 metri, renunţă. End of movie. Am rămas cu o aproape organică senzaţie de WTF.
2. New game: îţi creezi un avatar. Poţi să îi schimbi barba (vreo 5 feluri de barbă), peruca (păr blond sau brunet, 5 feluri de fiecare) să-l faci femeie sau bărbat şi cam atâta.
3. Performanţa jocului e atroce, şi nu mă refer neapărat la rezoluţie (care scalează prost BTW, la 1024x768 am 45-60 FPS iar la 1600*1024 am 28-45 FPS), ci la faptul că tot timpul citeşte câte ceva de pe HDD. Te întorci cu caracterul, câr-câr şi jocul sacadează. Faci 2-3 paşi, câr-câr, sacadare. Cu 8 GB RAM mari şi laţi!
4. Mouse pointer delay grozav de mare în anumite condiţii: aproape o secundă delay de când mişc eu mouse-ul până s emişcă pointer-ul. Urât, urât...
5. Quests: tot aşa, lasă senzaţia de unfinished: nu poţi să refuzi un quest; porţi dialog cu vreun nea Caisă pe acolo, buf, te pomeneşti cu un quest pe cap. N-ai decât o vagă idee unde trebuie să te duci, n-ai hartă a locaţiei (ci numai generală), nu tu săgeţi pe minimap, nu tu puncte de interes pe minimap (decât la main storyline). Te pomeneşti că se duce dracu quest-ul până să zici ho. Exemplu: Mă pune unul să mă duc la un gardian, că are ăla să-i dea un iepure. Ajungi la gardian, ăla că nu, că i-a dat iepurele. Buun, te duci înapoi la gagiul cu iepurele, ăla că ce, că te-ai dat cu duşmanul! Quest failed. Iacă-aşa!
6. Game immersion: epic failure; important plot moments care se transformă într-un fâs, fiindcă îţi dă în cap cu un filmuleţ de căcat de 5 secunde şi gata; 5 minute mai târziu îţi bagă pe gât un filmuleţ de 3 minute care nu arată mai nimic şi n-are nici o treabă cu main storyline, în sensul că dacă nu exista, nu pierdeai nimic.
Mă rog, mai sunt destule ciudăţenii, unele dintre ele hilare; dar ar apărea spoilers şi nu vreau să vă stric "bucuria" :smile:
Disclaimer: ca idee, jocul urmează să apară oficial pe 29 decembrie, deci s-ar putea să mă fac de cacao şi ca atunci jocul să fie într-adevăr complet. Eu am o versiune, let's say pre-release, deci nu bag mâna-n foc că toată treaba o să rămână aşa.
LE: dacă vă uitaţi cu atenţie la filmuleţul de aici, combat-ul ciudat şi problemele de performanţă sunt vizibile.
 
Toate. :biggrin:
Nu e versiune pre-release. Jocul e gata, a fost lansat in limba germana de ceva timp. Pe 29 decembrie apare versiunea tradusa in engleza. Deci ce ai jucat tu e probabil o versiune tradusa doar partial.
Oricum, Dragonaj rulz. Primul joc, dupa multi ani de plictiseala, care m-a tinut treaz pana la 5 dimineata.
 
Mă, la tine cîte ore are ziua? :biggrin:

Eu trăiesc după calendarul uranian, la polul nord.

Nu e versiune pre-release. Jocul e gata, a fost lansat in limba germana de ceva timp. Pe 29 decembrie apare versiunea tradusa in engleza. Deci ce ai jucat tu e probabil o versiune tradusa doar partial.
Mda, atunci nasol, se confirmă ce ziceam eu mai sus. Bad, bad. Păcat.
 
Dacă tot nu are lumea vreme să se joace...
Rogue Warrior este un joc care te azvârle în pielea unui... spion? Nu, greşit cuvântul... un fel de Serious Sam al anului 1986. Un trupete patriotic, numit Dick Marcinko (oh, the irony!), SEAl până în măduva oaselor. Jocul se concentrează pe o inventată acţiune sub acoperire prin Corea de nord şi URSS, în 1986.
Jocul este... well, grafică frumoasă, în general, dar exploziile sunt de căcat. Scuze de profanitate, dar jocul e plin de aşa ceva. Dick (oh, the irony, again!) înjură mai ceva ca un şofer prins în trafic. De ce dracu l-au pus să spună câte o tâmpenie de fiecare dată când aruncă o grenadă? Beats me. În fine, azi am instalat jocul, m-am apucat de el, am jucat câteva misiuni, şi... WTF. End Game. Cred că a durat 2 ceasuri, şi eu sunt LENT când e vorba de FPS-uri.
Una peste alta, jocul ăsta costă mai mult (preţ/timp de joc) decât... orice alt joc de pe lumea asta. Sincer şi fără pic de remuşcări, nota mea e 1/10 (1 fiindcă există, de-aia).
Stay away from it, I mean it.
 
Am terminat Splinter Cell - Chaos Theory. Si cu asta am incheiat si seria SC.
Nu-i dau nota pentru ca as aplica standarde de 2009/2010 unui joc care evident nu se mai poate incadra aici. Dar merita jucat.

Pentru doritori si colectionari, trilogia SC (deci numai primele 3 jocuri din serie) costa 70lei la Media Galaxy. Idem pentru trilogia PoP.
 
Aparent Dragonaj merge si pe un 7100GS la rezolutia 800x600 si low details. Revin cu amanunte daca jocul ii place amicului meu cu placa in cauza.
 
Avand in vedere ca jumate din populatia activa a XF s-a dat pe Dragon Age am zis "de ce nu?" si am renuntat 2 zile la WoW sa termin 4 questuri in sus-numitul joc. In general urmeaza stilul de gameplay clasic al KOTOR (chestie care imi place destul de mult) si rezultatele sunt destul de previzibile pentru un fan light side. Camera e un pic ciudata, la fel si perspectiva. Lumea si povestea din spatele ei e destul de mare incat sa merite lungile dialoguri, dar sistemul de recompense e de rahat. In KOTOR, dupa 2 planete deja aveai destule credite sa-ti cumperi ce voia sufletelul tau. Aici dupa 4 plimbari prin diverse orase eram la fel de sarac si prost echipat ca la inceput. Un shortcut si runscript zz_money multidenoua later, problemele mele au fost rezolvate.
 
Ăsta e unul din multele puncte faine in DA: dacă vrei ceva meseriaş, trebe să munceşti serios pentru asta (e.g. juggernaut armor set, drake scale şi dragon bone armor set, etc...). Iar banii, în afară de ceva cărţi de training şi recipes, eventual injury kits şi potions pentru ăia leneşi care nu şi le fac singuri, nu prea ai pe ce să-i cheltui. Item-urile cu adevărat faine sunt în quest-uri.
 
Ioooo. Adica eu. Io l-am terminat duminica. 70 de ore. Problema e ca mai vreau. Desi sfarsitul mi s-a parut usor dezamagitor.
 
Back
Top