Ultima carte citită

Novecento, micro-roman ce poartă semnătura lui Alessandro Baricco. O carte care nu spune multe până nu ai curajul să o citeşti. Poate vă va reaminti de Iona însă are alte idei iar mesajul este deosebit.
 
Dune 7 - Cartea Brundurilor este scrisă de un scriitor român (nu se ştie exact cine, se vehiculează mai multe nume) sub pseudonim - Patrick Herbert, dacă îmi aduc bine aminte, nu Brian (care e fiul lui Herbert) şi nu a depăşit graniţele României. Se vede clar că e o încercare prea grea pentru scriitor: încearcă să brodeze o poveste nouă cu legături în universul Dune. După părerea mea era mai bine să scrie o carte originală, fără să încerce să atragă cititori prin legarea ei forţată şi chinuită de opera lui Herbert.

Abaţia este cea mai bună operă SF romînească. Se inspiră copios din Dune ca şi din alte cărţi mari science-fiction, dar rezultatul este unul bun, creează un univers verosimil şi surprinzător. Aştept şi eu să citesc ultimul volum al trilogiei, care va apărea în toamnă.
 
Ai dreptate, la vremea respectivă nu m-am obosit să aflu cine este Patrick Herbert. Am presupus că este fiul lui Frank Herbert. Acum că mi-ai spus mi se pare o încercare penibilă de a induce cititorii în eroare.
 
Văd că sunteţi numai cu SF-uri p'aici, probabil sunt singurul nepasionat de aşa ceva. :smile:

Dacă vine ora H, pe cine putem conta? - un „jurnal de suferinţă” l-aş putea numi, semnat de Aristide Ionescu, un condamnat politic din anii '48 care n-a făcut decât să sprijine o acţiune anticomunistă prin oferirea de alimente combatanţilor. A făcut ani grei de închisoare în condiţii de tortură extremă, mai ales psihică, iar cartea descrie cu lux de amănunte regimul din penitenţă. Interesant e că în acţiune apar diverse personalităţi, am reţinut-o pe cea mai marcantă, şi anume Corneliu Coposu.

E scrisă destul de amatoricesc, neavând prea mare valoare literară, însă informaţiile primează la o asemenea lucrare.
 
M-am hotarat sa devin prost - Martin Page aparuta la editura Humanitas (http://www.humanitas.ro/carti/carte.php?id=1442).

Interesanta cartea mai ales prima parte. Personal titlul mi se pare prost ales deoarece nu prezinta modul in care personajul devine mai prost sau mai putin inteligent ci mai superficial si materialist. Sfarsitul la fel cam slabut.
Merita citita deoarece este o carte de citit in cateva ore.
 
Catch-22 (Clenciul-22), de Joseph Heller. Satiră a războiului, văzut din perspectiva celor care vor să-i supravieţuiască, nu să-l câştige. Acţiunea se petrece în spatele frontului, pe o insulă de lângă Italia, bază a bombardierelor americane în timpul celui de-al doilea război mondial. Seamănă cu Švejk prin umor, doar că Yossaran, personajul principal al Catch-22, e mai paranoic. O lectură un pic dificilă datorită numărului mare de personaje, foarte bine detaliate. Merită citită.

"The enemy is anybody who's going to get you killed, no matter which side he's on"

Are şi o urmare, Closing time (Ora închiderii), prezentând personajele mai bătrâne cu 50 de ani, dar nu neapărat mai înţelepte, aranjându-şi afacerile prin New York, însă nu mi se pare că se ridică la calitatea Catch-22.
 
'Comando prin ploaia trista' am uitat cum il cheama exact pe autor dar e super faina cartea - Razboiul din Vietnam
'Rafuiala Regilor' - 2 autori carora iar nu le retin numele. acelasi razboi.
'Cenusa fara Epoleti' - Viktor Suvorov - merita citita cartea

In general prefer cartile despre razboaie, tehnice sau romane, dar sa fie bune.

Cred ca ultima carte pe care am citit-o a fost :
'Tratat de Sociologie' - Anthony Giddens
 
Pendulul lui Foucault care m-a convins ca trebuie sa citesc orice fraza a pus vreodata Umberto Eco pe hartie. Omul ala e genial si enciclopedic in acelasi timp. Romanul e destul de voluminos si de greu de parcurs, pentru ca e scris modern, si foarte condensat, cu enorm de multe referinte istorice si filozofice; e o un fel de satira la adresa ezoterismului, dar e scris destul de obscur - citesti si practic nu percepi desfasurarea ideilor decat dupa ce ai parcurs aproape toata cartea. Dezamagit un pic de final, dar cartea merita.
 
J.R.R. Tolkien - The Lord of the Rings (trilogie) 8,5/10
Merită citită, chiar dacă filmul e o realizare de excepţie.
 
Eu aş zice invers, "merită văzut, chiar dacă romanul e o realizare de excepţie" :biggrin:.
 
Sunt 100% de acord cu miahi. Chiar dacă filmul este o capodoperă a cinematografiei, romanul în engleză este ceva de nedescris. Este o epopee povestită cu o artă de invidiat. Un roman mult mai greoi decât filmul, dar care îţi mângâie toate papilele intelectuale, mai ales pe cele pasionate de legende străvechi şi de poveşti pentru adolescenţi. Tolkien este unic.
 
Ah, bună observaţie. Şi eu am citit LOTR tot în engleză. A făcut cineva o comparaţie?
 
Da, eu am făcut o comparaţie. Şi nu se compară :smile:

Limbajul folosit în carte, tenta aceea arhaică, nu poate fi redată în română. În plus am avut impresia că traducerea a fost făcută în grabă, iar multi termeni nu sunt bine aleşi. Atunci când am citit cartea în engleză am avut sentimentul că e o carte pentru oameni care au trecut de 18 ani. În română a fost exact invers.
 
Am terminat de recitit Gerard Klein - Gambitul Stelelor. Actiunea se petrece cu mult timp in viitor cand oamenii au invatat sa calatoreasca la viteze mai mari ca cea a luminii. Jerg Alan, un locuitor al vechiului pamant este recrutat cu forta de autoritatea stelara pentru a explora un sistem solar indepartat. In timpul calatoriei isi va da seama de menirea existentei lui si va ajuta la rezolvarea uneia din cele mai mari enigme umane. Pentru a da o nota de original, autorul a definit jocul de sah ca fiind una din cheile enigmei. Nu pot spune decat ca mi-a placut la nebunie si probabil o sa o mai recitesc peste ceva timp.
 
Tocmai am terminat Schindler's List scrisa de Thomas Keneally.

Probabil s-ar putea spune ca e deja 'a classic' mai ales de cind a fost popularizata de filmul lui Spielberg. Pt. cei care n-au vazut filmul (nici eu nu l-am vazut) si n-au citit nici cartea, e vorba de un industrialist german care oripilat de uciderea in masa a evreilor in RMII se hotaraste sa salveze cat mai multi dintre ei.

A salvat de la moarte in jur de 1200 de evrei, mai mult decat oricare alt om in RMII. Cartea este scrisa sub forma de nuvela si este inspirata din realitate, acolo unde autorul nu e sigur de sursele sale atentioneaza ca e posibil sa fie vorba de elemente de legenda asa cum se intampla de multe ori in cazurile acestea.

Va recomand sa o cititi daca va pica in mana :smile:.

"He who saves a single life, saves the world entire"
 
Am pus in sfîrşit mâna pe trilogia lui Orson Scott Card, Jocul lui Ender, Vorbitor în numele morţilor şi Xenocid. Le-am citit pe primele două şi acum sunt la a treia. Excelente, vi le recomand.
 
Eu va recomand Jocul lui Ender din aceasta trilogie. Celelalte 2 nu mi-au spus nimic.

Gambitul Stelelor? hmmmmm... Mai tare m-a impresionat "Seniorii razboiului" de acelasi autor.

Pendulul, ah, pendulul. Eco este un autor care iti arunca in fata incultura (ta) cu fiecare cuvant scris. Senzatia cu care am ramas dupa citirea cartii a fost ca am inteles cam 10% din ce-a vrut omul sa spuna. Finalul mi s-a parut cum nu se poate mai potrivit, in spiritul cartii si punctand ideea principala.

Momentan citesc "Conversatie la Catedrala" (Mario Vargas Llosa). Si am fost foarte placut surprins deocamdata de stil. Continutul il voi aprecia dupa ce o termin.

p.s. Amuzant la "Pendul" modul cum au fost "traduse" programele. Sunt greseli amuzante ale unui total necunoscator in informatica.
 
Trilogia lui Ender are de fapt 5 cărţi acum. Mai este Children of the Mind şi Ender's Shadow. Prima continuă acţiunea din Xenocide, iar a doua repovesteşte Ender's Game din altă perspectivă, lămurind un pic anumite acţiuni.

Ender's Game şi Ender's Shadow sunt mai plăcute din cauza acţiunii intense, pe când celelalte se bazează pe jocuri de idei. Aşa cum spune şi autorul în prefaţa ultimei cărţi, Jocul lui Ender este o carte de aventuri, eroică, pe când următoarele sunt complet diferite, "slower paced, more contemplative and idea-centered". Deoarece unele categorii de cititori nu au gustat jocurile de idei a încercat să-i recucerească cu Ender's Shadow, revenind la aventură.

Later edit: Se pare că am rămas şi eu în urmă. Ender's Shadow este acum prima carte din The Shadow Trilogy. Au urmat Shadow of the Hegemon şi Shadow Puppets. Pe astea nu le-am citit, poate găsesc o versiune electronică ieftină.
 
Last edited:
Şi pe mine m-au impresionat iniţial Vorbitor în numele morţilor şi Xenocid, dar la a doua lectură nu mi s-au mai părut atât de interesante.

Am terminat de recitit aseară trilogia Marte: Roşu, Verde, Albastru, a lui Kim Stanley Robinson. E monumentală. Este încununarea SF-ului hard. Te face să te întrebi dacă nu cumva autorul a fost de faţă în timpul colonizării planetei Marte şi a călătorit înapoi în timp ca să scrie această carte. Cred că a studiat zece ani pentru a putea reda cu atâtea amănunte credibile tehnologice, psihologice, politice. Stilul de scriitură, cu trecerea repetată de la un personaj important la altul, şi de aici prezentarea evenimentelor din diferite unghiuri e de asemenea unul din punctele forte ale romanului. Una dintre cele mai bune cărţi din biblioteca mea.

Am citit azi dimineaţă, pe tren :smile: Veronica se hotărăşte să moară - Paulo Coelho. Mi s-a părut mai bună decât Alchimistul, destul de uşoară, dar foarte bine scrisă, cu un final bun. Ca toate cărţile lui Coelho poţi să o citeşti ca pe o lectură de vacanţă sau poţi să zăboveşti şi să meditezi aproape la fiecare pagină (bine, asta e valabil la toate cărţile bune, dar parcă aici e mai pregnant sentimentul).
 
Back
Top