Soluţie NAS pentru acasă
- Thread starter wirespot
- Start date
Nu mi-e prea clar, daca ai RAID-Z cu 4 discuri de 1 TB, de exemplu, si vrei sa treci la 6 de 2 TB nu poti decat sa schimbi discurile 1 la 1 si te opresti tot la 4 discuri, iar cu cele 2 noi trebuie sa faci alt volum logic? Ma intereseaza daca la modul general poti creste transparent (ok, ignorand downtime pentru schimbarea fizica a discurilor) de la x discuri la x+y discuri pastrand o alocare unitara (volum logic).
De asemenea ma intereseaza daca ZFS chiar e realizabil pe Brazos, pe vremea cand incercam eu asta nu prea exista suport pentru platforma asta, erau ceva probleme cu controllerul de discuri parca.
_~_
Membru
Poți crește transparent și chiar și fără nici un pic de dowtime dacă ai hotswap. jarod (și cred că și tu) faceți confuzia dintre un device (raidz, mirror etc) și un pool. Un pool poate avea oricâte device-uri, din ce e făcut poolul nu contează pentru date, se împart ele transparent.
De mers va merge, cât de bine nu știu, probabil nu prea grozav. Nu lucrează nimeni explicit la asta.
Da, nu imi e clar care e organizarea in ZFS, mai ales ca nu sunt denumiri tocmai standardizate de la un tip de RAID la altul si de la un OS la altul.
Brazos e o platforma cu potential foarte mare in zona NAS, macar pentru asta ar merita cineva sa lucreze explicit, mai ales ca nu cred ca e mare lucru de facut - SB de la AMD nu difera chiar asa mult intre ele, iar daca cineva interesat ar contacta AMD pentru un pic de ajutor (specificatii, documentatii despre acel model de SB) spunand ce vrea sa faca cred ca cei de la AMD ar fi incantati; Intel nu face foarte multi bani din Atom, dar la un moment dat aproape tot ce gaseai pe piata NAS peste ARM era doar Atom.
Brazos e o platforma cu potential foarte mare in zona NAS, macar pentru asta ar merita cineva sa lucreze explicit, mai ales ca nu cred ca e mare lucru de facut - SB de la AMD nu difera chiar asa mult intre ele, iar daca cineva interesat ar contacta AMD pentru un pic de ajutor (specificatii, documentatii despre acel model de SB) spunand ce vrea sa faca cred ca cei de la AMD ar fi incantati; Intel nu face foarte multi bani din Atom, dar la un moment dat aproape tot ce gaseai pe piata NAS peste ARM era doar Atom.
Organizarea ZFS, de jos în sus:
- block device (poate să fie un hard, partiţie, fişier...)
- vdev (virtual device), grup de block device-uri care oferă servicii de organizare/redundanţă, similar cu RAID. Dacă au dimensiuni diferite, dimensiunea e egală cu cel mai mic block device. Tipuri de vdev: mirror, disk, file, raidz.
- zpool (ZFS storage pool), grup de vdev-uri de acelaşi tip. Ăsta ar fi ZFS-ul "efectiv".
Dacă un block device a murit, vdev-ul trăieşte (dacă are redundanţă). Dacă un vdev a murit, zpool-ul e mort.
Nu poţi adăuga block device-uri într-un vdev existent, dar poţi să faci un vdev nou pe care să-l adaugi transparent la zpool (preferabil cu minim două device-uri, ca să ai redundanţă). Poţi schimba un block device dintr-un vdev cu unul mai mare dacă ai redundanţă şi faci resliver (ca să refacă redundanţa). Faci tot aşa (schimbat + resliver) până schimbi ultimul device din vdev, şi atunci poţi folosi toată capacitatea (aici nu mi-e prea clar, dacă o vede imediat sau trebuie bounced = export/import sau offline/online).
Poate fi util pentru văzut modul de lucru: http://lildude.co.uk/zfs-cheatsheet. Şi pentru cei care au câteva ore de studiat: http://blogs.oracle.com/video/entry/zfs_the_last_word_in
- block device (poate să fie un hard, partiţie, fişier...)
- vdev (virtual device), grup de block device-uri care oferă servicii de organizare/redundanţă, similar cu RAID. Dacă au dimensiuni diferite, dimensiunea e egală cu cel mai mic block device. Tipuri de vdev: mirror, disk, file, raidz.
- zpool (ZFS storage pool), grup de vdev-uri de acelaşi tip. Ăsta ar fi ZFS-ul "efectiv".
Dacă un block device a murit, vdev-ul trăieşte (dacă are redundanţă). Dacă un vdev a murit, zpool-ul e mort.
Nu poţi adăuga block device-uri într-un vdev existent, dar poţi să faci un vdev nou pe care să-l adaugi transparent la zpool (preferabil cu minim două device-uri, ca să ai redundanţă). Poţi schimba un block device dintr-un vdev cu unul mai mare dacă ai redundanţă şi faci resliver (ca să refacă redundanţa). Faci tot aşa (schimbat + resliver) până schimbi ultimul device din vdev, şi atunci poţi folosi toată capacitatea (aici nu mi-e prea clar, dacă o vede imediat sau trebuie bounced = export/import sau offline/online).
Poate fi util pentru văzut modul de lucru: http://lildude.co.uk/zfs-cheatsheet. Şi pentru cei care au câteva ore de studiat: http://blogs.oracle.com/video/entry/zfs_the_last_word_in
Deci, daca am initial 4 discuri de 1 TB in raidz (aproximativ RAID5) si in final vreau sa ajung la 6 de 2 TB tot in raidz nu se poate, dar pot ajunge la 4x2TB in raidz + inca 2 in mirror, asta presupunand ca vreau redundanta?
Stiu ca multe controllere ofera posibilitatea de extindere a unui array RAID5, mai pui un disc si astepti o gramada (online, dureaza mult dar impactul e mic), creste array-ul, maresti partitia din mers (chiar si diskpart din Windows stie sa faca asta) si de la 3 TB utili ajungi la 10 TB utili in exemplul meu de mai sus. Ma asteptam de la un software raid sa fie cel putin la fel de flexibil. Stiu ca ZFS are si alte atuuri (gen cache level), dar extensia unui vdev mi se pare o asteptare rezonabila.
PS. Care e rolul unui zpool?
Stiu ca multe controllere ofera posibilitatea de extindere a unui array RAID5, mai pui un disc si astepti o gramada (online, dureaza mult dar impactul e mic), creste array-ul, maresti partitia din mers (chiar si diskpart din Windows stie sa faca asta) si de la 3 TB utili ajungi la 10 TB utili in exemplul meu de mai sus. Ma asteptam de la un software raid sa fie cel putin la fel de flexibil. Stiu ca ZFS are si alte atuuri (gen cache level), dar extensia unui vdev mi se pare o asteptare rezonabila.
PS. Care e rolul unui zpool?
Zpool-ul e suportul pentru filesystem-uri. Care pot fi o grămadă şi toate folosesc spaţiul existent în zpool-ul respectiv la comun. Cam ca directoarele dintr-un filesystem „normal”. Also, fiecare filesystem poate avea configurate diverse atribute (gen compresie, criptare şi care mai îs) independent.
Dacă ai 4 discuri de 1TB, astea le organizezi într-un vdev. Celelalte 6 de 2TB le organizezi în alt vdev (am înţeles bine? ai 10 discuri?). Ambele vdev-uri pot face parte din acelaşi pool, iar filesystem-urile de deasupra vor avea la dispoziţie 13TB (3 din primul vdev + 10 din al doilea).
Dacă vrei să renunţi la discurile de 1TB, atunci le schimbi cu zicea miahi mai sus şi obţii un vdev cu 4 discuri de 2TB (6TB utili), iar celalalte două discuri le organizezi într-un alt vdev de tip mirror, dacă vrei redundanţă. Vdev-urile pot fi grupate în acelaşi pool, iar filesystem-urile de deasupra vor avea la dispoziţie 8TB. Operaţia se poate face fără downtime.
_~_, am scris în celălalt post ce nu pot face. Să luăm cazul concret cu 3 discuri de dimensiuni diferite: unul de 750GB, unul de 1500GB şi unul de 2000GB. Să zicem că toate sunt goale (deşi nu sunt, dar nu contează). Ca să obţin cât mai multă capacitate de stocare şi să pierd cât mai puţină redundanţă, organizez pool-ul ca în poza din ataşament (vezi postul precedent): un vdev raidz + un vdev mirror + unul neprotejat. Până aici situaţia e similară cu raid+lvm. Problema mea apare când mai adaug un disc de 2000GB. Cum păstrez combinaţia stocare + redundanţă maxime?
ZFS are o grămadă de atuu-uri, dar mi se pare mai potrivit pentru mediu enterprise unde ai bani să dai pe discuri de aceeaşi capacitate şi nu stai să faci tot felul de artificii cu partiţii pentru a obţine cât mai multă capacitate utilă de la un număr limitat de discuri.
Dacă ai 4 discuri de 1TB, astea le organizezi într-un vdev. Celelalte 6 de 2TB le organizezi în alt vdev (am înţeles bine? ai 10 discuri?). Ambele vdev-uri pot face parte din acelaşi pool, iar filesystem-urile de deasupra vor avea la dispoziţie 13TB (3 din primul vdev + 10 din al doilea).
Dacă vrei să renunţi la discurile de 1TB, atunci le schimbi cu zicea miahi mai sus şi obţii un vdev cu 4 discuri de 2TB (6TB utili), iar celalalte două discuri le organizezi într-un alt vdev de tip mirror, dacă vrei redundanţă. Vdev-urile pot fi grupate în acelaşi pool, iar filesystem-urile de deasupra vor avea la dispoziţie 8TB. Operaţia se poate face fără downtime.
_~_, am scris în celălalt post ce nu pot face. Să luăm cazul concret cu 3 discuri de dimensiuni diferite: unul de 750GB, unul de 1500GB şi unul de 2000GB. Să zicem că toate sunt goale (deşi nu sunt, dar nu contează). Ca să obţin cât mai multă capacitate de stocare şi să pierd cât mai puţină redundanţă, organizez pool-ul ca în poza din ataşament (vezi postul precedent): un vdev raidz + un vdev mirror + unul neprotejat. Până aici situaţia e similară cu raid+lvm. Problema mea apare când mai adaug un disc de 2000GB. Cum păstrez combinaţia stocare + redundanţă maxime?
ZFS are o grămadă de atuu-uri, dar mi se pare mai potrivit pentru mediu enterprise unde ai bani să dai pe discuri de aceeaşi capacitate şi nu stai să faci tot felul de artificii cu partiţii pentru a obţine cât mai multă capacitate utilă de la un număr limitat de discuri.
jarod, ideea mea era sa migrez live de la 4x1TB la 6x2TB folosind capacitatea maxima a raidz posibila, adica de la 3TB la 10 TB, nu la 6+2. La 6+2 stiu deja ca se poate, e trivial, eu spuneam ca migrarea de la 4x1TB la 6x2TB e posibila pe unele controllere I2O, am vazut asta prima data acum vreo 10 ani sau mai mult (Adaptec sau Intel, nu mai stiu care era primul).
ZFS nu știe așa ceva. Fără să folosești "force" poți cel mult upgrada 4x1GB la 4x2GB, dar probabil cel mai bine ca upgrade ar fi să păstrezi vdev-urile cât mai mici (2+1), ca să le poți upgrada (2+1 -> (2+1)+(2+1) mai mari). ZFS e făcut pentru 100 de HDD-uri, nu prea se complică cu un upgrade de 2 HDD-uri.
Noa, cu care votez?
Păi în primul rând scoţi cele două SFX-uri de-acolo, dacă nu ai carcasă care suportă SFX şi nu ai chef să atârne sursa prin carcasă. Pe urmă o alegi pe aia certificată 80+.
Eu am luat mai demult o de-asta, dar văd că nu se mai găseşte. Aceleaşi inconveniente de prindere nasoală în carcasă, dar cel puţin are 82% eficienţă măsurată (conform cerfiticatului 80plus) aproape de puterea la care o folosesc eu (~45W).
Eu am luat mai demult o de-asta, dar văd că nu se mai găseşte. Aceleaşi inconveniente de prindere nasoală în carcasă, dar cel puţin are 82% eficienţă măsurată (conform cerfiticatului 80plus) aproape de puterea la care o folosesc eu (~45W).
Pe prima o am eu de ceva vreme; decenta, dar un pic zgomotoasa (ventilator de 8cm) dupa gustul meu. Probabil se poate modifica si adapta un ventilator mai lent sau mai mare (cu presiune pozitiva in carcasa nu ar fi probleme), dar la un NAS sunt sanse mari sa acopere discurile zgomotul sursei.
Am upgradat şi eu NAS-ul azi dimineaţă. De la Intel D945GCLF2 (Atom 330 + 2GB RAM) la ASUS E53M1-M (AMD E350 + 8GB RAM).
Motivele: aveam nevoie de 8GB RAM pe maşina aia (mă distrez cu o soluţie SOA şi e compusă din >10 servere, fiecare vrea 4-500MB RAM), iar Intel-ul avea doar 2 SATA-uri (suplinit cu o placă PCI-SATA de 2 porturi era ok-ish) şi tot simţeam nevoia să mai pun câte ceva pe-acolo şi n-aveam unde, având un singur PCI, şi ăla ocupat.
Cel mai complicat a fost să conving un Windows 2003 x64 să se instaleze pe drăcie (pe cel vechi era 32-bit). Nu mai are IDE, iar eu am doar o unitate optică veche, IDE. Toate soluţiile de "instalat XP de pe stick" sunt pentru XP 32-bit, pentru 64-bit n-am găsit nimic să meargă; bootarea cu bootloader + ISO dădea blue screen. După ce am pierdut o zi întreagă căutând soluţii de stick USB mi-am adus aminte că am un rack vechi IDE-USB (pentru HDD-uri). Se pare că merge şi cu unităţi optice
. A doua parte a fost căutarea de drivere pentru instalarea cu AHCI. Nu există (în W7 e recunoscut automat, probabil nu s-au mai complicat cu chestii vechi), aşa că am instalat în IDE mode. Restul instalării a fost fără surprize, am găsit drivere pentru tot ce aveam nevoie, dar fără audio şi firewire, care au fost disabled din start.
Rezultate: sistemul anterior (Atom 330, 2GB RAM, CF pentru boot, placă PCI-SATA, un ventilator de 120mm la turaţie joasă, 3 HDD-uri (1+1.5+2TB), sursa Fortron 300W de care aminteam mai sus) consuma ~50W în idle (placa are chipset de desktop, care nu e low power). Noul sistem (E350 + 8GB RAM, HDD 80GB 2.5" pentru boot, adaptor PCI-serial, aceleaşi HDD-uri) consumă cam 45W, iar maximul în full load a fost 70W. Placa de bază + HDD-ul de 80GB stăteau în idle la 29W. Măsurătorile sunt făcute direct la priză.
Performanţa e asemănătoare, adică nu se simte deloc upgrade-ul. Load-ul sistemului e cam acelaşi (~30%) când trag cu 90MB/s prin reţea.
Motivele: aveam nevoie de 8GB RAM pe maşina aia (mă distrez cu o soluţie SOA şi e compusă din >10 servere, fiecare vrea 4-500MB RAM), iar Intel-ul avea doar 2 SATA-uri (suplinit cu o placă PCI-SATA de 2 porturi era ok-ish) şi tot simţeam nevoia să mai pun câte ceva pe-acolo şi n-aveam unde, având un singur PCI, şi ăla ocupat.
Cel mai complicat a fost să conving un Windows 2003 x64 să se instaleze pe drăcie (pe cel vechi era 32-bit). Nu mai are IDE, iar eu am doar o unitate optică veche, IDE. Toate soluţiile de "instalat XP de pe stick" sunt pentru XP 32-bit, pentru 64-bit n-am găsit nimic să meargă; bootarea cu bootloader + ISO dădea blue screen. După ce am pierdut o zi întreagă căutând soluţii de stick USB mi-am adus aminte că am un rack vechi IDE-USB (pentru HDD-uri). Se pare că merge şi cu unităţi optice
. A doua parte a fost căutarea de drivere pentru instalarea cu AHCI. Nu există (în W7 e recunoscut automat, probabil nu s-au mai complicat cu chestii vechi), aşa că am instalat în IDE mode. Restul instalării a fost fără surprize, am găsit drivere pentru tot ce aveam nevoie, dar fără audio şi firewire, care au fost disabled din start.Rezultate: sistemul anterior (Atom 330, 2GB RAM, CF pentru boot, placă PCI-SATA, un ventilator de 120mm la turaţie joasă, 3 HDD-uri (1+1.5+2TB), sursa Fortron 300W de care aminteam mai sus) consuma ~50W în idle (placa are chipset de desktop, care nu e low power). Noul sistem (E350 + 8GB RAM, HDD 80GB 2.5" pentru boot, adaptor PCI-serial, aceleaşi HDD-uri) consumă cam 45W, iar maximul în full load a fost 70W. Placa de bază + HDD-ul de 80GB stăteau în idle la 29W. Măsurătorile sunt făcute direct la priză.
Performanţa e asemănătoare, adică nu se simte deloc upgrade-ul. Load-ul sistemului e cam acelaşi (~30%) când trag cu 90MB/s prin reţea.
Eu mă aşteptam să consume mai mult, pentru că e de 4 ori mai multă memorie, dar chipset-ul vechi era cam power hungry. Upgrade-ul a costat 250 de lei (MB 300 lei, memorie 150, -200 vândut sistemul vechi), cu cei 5W economisiţi se va amortiza în 16 ani, nu e chiar aşa de rău .
.
A apărut FreeNAS 8. Comparație între v8 și v7. Pare mai strict orientat pe funcția NAS - au dat afară clientul Torrent și serverul web, de exemplu. Dar, a dispărut și RAID5 software, și are și ceva pretenții mai mari la hardware - 2 GB de stocare pentru instalare vs. 400 MB, 4 GB minim de memorie cu recomandarea 6+.
S-a intersectat cineva vreodată mai serios cu NASLite? Are 3 versiuni și un cost modic, da' nu aș plăti fără să citesc ceva impresii...
S-a intersectat cineva vreodată mai serios cu NASLite? Are 3 versiuni și un cost modic, da' nu aș plăti fără să citesc ceva impresii...
Nu prea am timp sa fac teste cu FreeNAS 8 pentru ca nu am discuri similare ca sa compar cu Windows Home Server, dar cand imi fac ceva timp o sa fac o incercare. Sau il pun pe frate-meu, ca tot are si timp si echipament.
Thin provisioning: grozav, chiar mi-ar fi folosit asa ceva ca tot am umplut RAID5 array si nu am cum sa il extind.
Thin provisioning: grozav, chiar mi-ar fi folosit asa ceva ca tot am umplut RAID5 array si nu am cum sa il extind.