Întrebări pe care ni le punem de mult

Sunt orase intregi facute inainte de '77 numai cu beton si caramida mai pe la '90.
Un inginer mi-a spus asta, care îmi este vecin (mă refer la prefabricate şi cărămidă).
S-au produs schimbari si in ceea ce priveste structura de rezistenta a blocurilor. "Pana in 1977 noi aveam niste normative care mergeau pana la 7 grade pe scara Richter. Dupa 1977, s-a mers la 7,5-8 grade pe scara Richter, iar in cazuri speciale, precum zona centrala, pina la 8,5", spune Constantin Jugurica.

Apartamentul anilor '60-'70
- suprafata locuibila de 28-30 mp, in cazul apartamentelor cu doua camere
- rezistenta seismica la 7 grade pe scara Richter
- amplasate in marile cartiere
- finisaje de proasta calitate

Apartamentul de dupa 1977
- suprafata locuibila mai mare, de pana la 32 mp, tot pentru doua camere
- rezistenta seismica pana la 8 grade pe scara Richter
- amplasate langa marile artere de circulatie
- finisaje de proasta calitate
Sursa: http://www.casedelux.ro/imobiliare/articole/Blocurile-construite-in-Epoca-de-aur-si-cele-din-prezent--615.html
Se pare că rezistenţa seismică creşte, nu numai suprafaţa.
 
Ce inseamna ca un normativ "merge" pina la X grade pe scara Richter? Adica are picioare si se tiriie pe scara personala a lui Richter? Scara seismica Richter masoara intensitatea seismica.

Cum adica rezistenta seismica? Poate vrea sa zica: rezistenta structurala la actiuni seismice cu intensitati de X grade pe scara seismica Richter.

Domnu' asta, Constantin Jugurica, este un arhitect. Si ca multi alti arhitecti, habar nu au inginerie. Ei stiu sa deseneze frumos. Domnu' ar fi bine sa puna mina pe niste carti si sa mai citesca cite ceva despre statica, dinamica, rezistenta structurilor.

Si cind vezi pe la TV ca invita astia numai arhitecti care isi dau ei cu parerea despre comportarea structurilor dpdv al rezistentei si dinamicii. Bleah! Iti vine sa-ti iei cei minim 5 ani de facultate si sa fugi cit vezi cu ochii.
 
Asta se întampla la noi de când li s-a dat voie arhitecţilor sa facă şi partea de proiectare. Nimeni nu zice că nu ar trebui să ştie şi ei aşa ceva, dar pentru proiectare şi calcul de rezistenţă există oameni specializaţi.
"Merge" ăla folosit acolo, sună ceva de genu: "Dacă cade, ne pare rău, nu noi suntem de vină şi nimeni nu v-a garantat. Dar ar fi trebuit să ţină la X grade".
 
Domnu' asta, Constantin Jugurica, este un arhitect. Si ca multi alti arhitecti, habar nu au inginerie. Ei stiu sa deseneze frumos. Domnu' ar fi bine sa puna mina pe niste carti si sa mai citesca cite ceva despre statica, dinamica, rezistenta structurilor.
Acum nu stiu care e definitia romaneasca a arhitectului, dar prin alte parti un arhitect stie cam tot ce ai insirat tu acolo plus alte cateva (ca stiinta si rezistenta materialelor, si altele).
 
Doar pe hârtie, blocurile făcute după 1977 sunt mai rezistente decât cele făcute înainte. Nu vă bucuraţi prea tare, că de-atunci a-nceput declinul economic şi au început băieţii să dea pe cărare cimentul şi să vândă armăturile: au ieşit nişte betoane la structurile de rezistenţă de te ia plânsul. Nici BCA-ul n-a fost o găselniţă prea fericită. Şi apropo de cărămidă: în Brăila sunt clădiri vechi (proiectate de Saligny şi) făcute numai din cărămidă (chiar şi la fundaţii) care au rezistat la 3 seisme puternice, nu unul (sau niciunul).
 
Acum nu stiu care e definitia romaneasca a arhitectului
Un arhitect are 2 ore pe saptamina intr-un singur semestru despre rezistenta materialelor. La fel si pentru statica si dinamica, la un loc. In rest ei invata istoria artei etc.

Un inginer face cite 2 semestre la fiecare dintre aceste obiecte.

Definitia o puteti da voi insiva.
 
Ca idee "inginerii" au in programa 2 semestre de asa ceva. Ce fac e cu totul alta poveste :smile:. Probabil asta e valabil si la arhitectura. Am facut o confuzie cu echivalentul lor de peste hotare, din tari unde arhitectul e un inginer cu simt estetic.
 
Pai iti zic daca vrei, ce fac arhitectii in orele astea. Ca vorbesc cu profesorii care le predau aceste obiecte. Plus ca la ei nu se pune accent pe asa ceva.

"Inginerii" fac destula materie.

Acum intervine si vointa si dorinta studentului. Cine vrea sa invete, face carte. Cine pierde timpul, ajunge sa care saci de ciment.
In alte tari nu este peste tot asa cum crezi. In Germania se pune accent mult mai mare ca la noi pe matematici, de exemplu. Chiar si la master la ei faci integrale si derivate de te saturi. Franta sta cam si ca noi. Anglia iarasi pune accent pe materiile ingineresti. Despre restul tarilor nu stiu sa zic.

Ce ma supara pe mine este ca de cind a aparut acest ordin al arhitectilor, ei se cred atotstiutori. Am intilnit si arhitecti care stiu ce vorbesc. Dar daca dau un test de rezistenta la 100 de arhitecti, cel putin 90% il pica.
Si sa ne gindim si astfel: la constructia unei case, simple, ce planse primiti de la arhitect si ce planse de la inginerul proiectant? Cu semnatura.
 
inginer cu simt estetic.
Adica ce vrei sa spui, ca inginerii nu au simt estetic? :biggrin:

Rezistenta materialelor se studiaza destul de serios ca inginer dar nu pentru constructii ci pentru masini si sisteme de productie. Daca pui un inginer sa-ti faca o constructie pe schelet metalic o face fara probleme, dar cu tipuri de beton n-a lucrat. Formulele sunt cam aceleasi doar ca nu fac obiectul de studiu pentru ingineri.
 
Azazel, nu inteleg ce vrei sa spui. Inginerii constructori au ca materie si constructiile din beton si pe cele din metal, lemn sau caramida. Rezistenta materialelor se aplica la orice material.

Inginerii mecanici or face doar pentru piese de masini. Cei textilisti doar pentru fibre. Iar inginerii chimisti doar chimie organica si anorganica.

Bineinteles, eu in posturile mele de mai sus ma refeream la inginerii constructori. :smile:
 
Revin. :smile:

Care este diferenta intre Confort I si Confort II la apartamente?

Apartamentul anilor '60-'70
- suprafata locuibila de 28-30 mp, in cazul apartamentelor cu doua camere

Apartamentul de dupa 1977
- suprafata locuibila mai mare, de pana la 32 mp, tot pentru doua camere
Asta pentru confort II?

L.E. Bine ca nu sunt nici arhitect si nici inginer constructor. :biggrin:
 
Întrebare despre difuzoare: la unul din difuzoarele din maşină se aude un zgomot ca şi cum cineva ar zgâria cu ceva (unghia, ceva ascuţit) membrana. Zgomotul ăsta e constant (nu variază odată cu volumul) şi se aude cel mai bine pe radio, unde bass-ul nu-l acoperă. E posibil să fie vreun gunoi intrat pe undeva sau începe să se desfacă bobina?
Aş fi desfăcut difuzorul ăla să văd care e buba, doar că e un sistem de prindere improvizat şi îmi ia jumate de zi să-l desfac şi să-l pun la loc...şi mă gândesc poate nu-i nevoie să-l desfac. :biggrin:
 
Ce e clar, e clar: nu poti rezolva problema fara sa-l desfaci. DAR, daca te decizi sa-l desfaci trebuie sa ai banii pregatiti pentru un alt set de difuzoare fiindca exista sansa sa nu-l poti repara chiar daca il desfaci. :wink:
 
Daca un lucru cu mult par se poate chema paros, unul cu mult puf, pufos, atunci unul cu multe pene cum se poate numi?
 
Back
Top