Întrebări pe care ni le punem de mult
- Thread starter takeda
- Start date
Am fost la târgul locuinţelor. Here goes.
Experienţa #1: pentru nişte apartamente şi case cu preţuri între suta de mii de euro şi până la mai mult de sfertul de milion, au fost extrem de mulţi pensionari în mulţime. Ia te uită, ăştia cu pensia mică, cu medicamentele compensate, cu economaturi şi cu gratuitate pe transportul în comun, uite-i cum îşi arată salteaua îndesată.
Experienţa #2: noile apartamente şi case sunt de tot rahatul. Nu am idee unde au găsit asemenea tâmpiţi de arhitecţi, dar până şi pe mine mă doare mintea. În 100 de metri pătraţi trânteşti un ditamai livingul, adiacent cu „bucătăria” fără vreun perete despărţitor, că aşa e trendy. Cum adică, să găteşti acasă? Nici ouă fierte nu poţi să faci, da' ai dat banii de un Logan pe o dotare completă de bucătărie, marca Franke, că aşa e trendy. În schimb, între o cincime şi o treime din suprafaţă e fragmentată în holuri şi holişoare, spaţii moarte în care nu poţi pune un dulap, o debara, nimic. Aşa că rămâi cu nişte chichineţe de camere în care nu poţi trece pe lângă un pat matrimonial („de mijloc” cum se zice la mitici, fin'că stă în mijlocul camerei, nu la perete, într-un colţ). N-ai loc să pui un dulap, darămite o măsuţă cu un televizor. Vrei să caşti ochii la ceva? N-ai loc decât de o plasmă pe perete. Că aşa e, aţi ghicit, trendy. N-are importanţă că dormitorul e o cameră lunguiaţă cu un singur geam în două canaturi pe un perete mic; cine îşi doreşte lumină în cameră? Doar ai un living de patruj'de metri pătraţi. Las' că ai balcoane să-ţi ajungă, să stai toată noaptea pe-afară la aer „curat”, că doar ziua eşti la muncă să poţi plăti creditul pentru apartament! 'miajpuşca.
Tâmpiţi cu spume şi ăia care le-au conceput, şi ăia care le cumpără.
Experienţa #3: nu am văzut nici o schiţă care să dea dimensiunile în metri ale camerelor. Am venit acasă cu un ghiozdan de pliante - nimic. Toate sunt imagini frumoase, generate pe calculator, cu mobilă şi eventual marcaje de suprafeţe pe camere. Atât. În rest, te descurci ochiometric şi speri că patul desenat în imagine are proporţiile corecte cu restul apartamentului. La fel de corecte ca şi aproximările extrem de grosiere la hărţile de amplasare a blocurilor. Unul zicea de nuş' ce străduţă undeva pe lângă târgul Autovit, „la câteva minute de Mall Vitan şi Piaţa Unirii”. Mda, probabil cu elicopterul.
Experienţa #4: preţurile te rup. Păi bă frăţică, dacă aş avea acum 200 de mii de coco, crezi că i-aş da pe promisiunea unui apartament în Fuckarest, terminat la sfârşitul lui 2008?!?! Cu jumate din banii ăia îţi iei nu casă, ci ditamai vila într-o Olandă, şi restul îi investeşti cu nesimţire ca să poţi să stai în piscină toată ziua până te încreţeşti. Trăieşti ca boieru' într-o ţară civilizată, nu în curul Balcanilor cu buzunarul găurit.
Experienţa #5: reprezentanţii firmelor sunt de o nesimţire rar întâlnită. Chiar şi pentru Fuckarest. Vorbeşte cucoana cu tine în doi peri şi între timp se uită pe pereţi. Pliante mai detaliate nu mai avem, vă dăm o carte de vizită şi ne sunaţi. Sau ne lăsaţi un număr de telefon şi vă sunăm noi. Yeah right. Ceri un pliant, tanti face trei paşi în spate, îl ia de pe măsuţă, vine înapoi cu el şi întreabă „cine a vrut pliant?” 'zgura de proastă, cin' ţi-o fi cerut, poate Moş Crăciun.
Experienţa #1: pentru nişte apartamente şi case cu preţuri între suta de mii de euro şi până la mai mult de sfertul de milion, au fost extrem de mulţi pensionari în mulţime. Ia te uită, ăştia cu pensia mică, cu medicamentele compensate, cu economaturi şi cu gratuitate pe transportul în comun, uite-i cum îşi arată salteaua îndesată.
Experienţa #2: noile apartamente şi case sunt de tot rahatul. Nu am idee unde au găsit asemenea tâmpiţi de arhitecţi, dar până şi pe mine mă doare mintea. În 100 de metri pătraţi trânteşti un ditamai livingul, adiacent cu „bucătăria” fără vreun perete despărţitor, că aşa e trendy. Cum adică, să găteşti acasă? Nici ouă fierte nu poţi să faci, da' ai dat banii de un Logan pe o dotare completă de bucătărie, marca Franke, că aşa e trendy. În schimb, între o cincime şi o treime din suprafaţă e fragmentată în holuri şi holişoare, spaţii moarte în care nu poţi pune un dulap, o debara, nimic. Aşa că rămâi cu nişte chichineţe de camere în care nu poţi trece pe lângă un pat matrimonial („de mijloc” cum se zice la mitici, fin'că stă în mijlocul camerei, nu la perete, într-un colţ). N-ai loc să pui un dulap, darămite o măsuţă cu un televizor. Vrei să caşti ochii la ceva? N-ai loc decât de o plasmă pe perete. Că aşa e, aţi ghicit, trendy. N-are importanţă că dormitorul e o cameră lunguiaţă cu un singur geam în două canaturi pe un perete mic; cine îşi doreşte lumină în cameră? Doar ai un living de patruj'de metri pătraţi. Las' că ai balcoane să-ţi ajungă, să stai toată noaptea pe-afară la aer „curat”, că doar ziua eşti la muncă să poţi plăti creditul pentru apartament! 'miajpuşca.
Tâmpiţi cu spume şi ăia care le-au conceput, şi ăia care le cumpără.
Experienţa #3: nu am văzut nici o schiţă care să dea dimensiunile în metri ale camerelor. Am venit acasă cu un ghiozdan de pliante - nimic. Toate sunt imagini frumoase, generate pe calculator, cu mobilă şi eventual marcaje de suprafeţe pe camere. Atât. În rest, te descurci ochiometric şi speri că patul desenat în imagine are proporţiile corecte cu restul apartamentului. La fel de corecte ca şi aproximările extrem de grosiere la hărţile de amplasare a blocurilor. Unul zicea de nuş' ce străduţă undeva pe lângă târgul Autovit, „la câteva minute de Mall Vitan şi Piaţa Unirii”. Mda, probabil cu elicopterul.
Experienţa #4: preţurile te rup. Păi bă frăţică, dacă aş avea acum 200 de mii de coco, crezi că i-aş da pe promisiunea unui apartament în Fuckarest, terminat la sfârşitul lui 2008?!?! Cu jumate din banii ăia îţi iei nu casă, ci ditamai vila într-o Olandă, şi restul îi investeşti cu nesimţire ca să poţi să stai în piscină toată ziua până te încreţeşti. Trăieşti ca boieru' într-o ţară civilizată, nu în curul Balcanilor cu buzunarul găurit.
Experienţa #5: reprezentanţii firmelor sunt de o nesimţire rar întâlnită. Chiar şi pentru Fuckarest. Vorbeşte cucoana cu tine în doi peri şi între timp se uită pe pereţi. Pliante mai detaliate nu mai avem, vă dăm o carte de vizită şi ne sunaţi. Sau ne lăsaţi un număr de telefon şi vă sunăm noi. Yeah right. Ceri un pliant, tanti face trei paşi în spate, îl ia de pe măsuţă, vine înapoi cu el şi întreabă „cine a vrut pliant?” 'zgura de proastă, cin' ţi-o fi cerut, poate Moş Crăciun.
Referitor la experienta #1, imi povestea sotia prietenului la care am fost ca au venit "pensionari" care voiau sa cumpere cite 10-15 apartamente intr-un bloc cu valiza de bani in mina. Nu conteaza ca erau unchiul unui vames, matusa unuia din Garda sau cine stie a carui functionar corupt pina in virfurile degetelor, oamenii aveau bani de ingropat.
#4: atita timp cit exista cerere mai mare ca oferta, preturile vor fi aberante. Chiar se vind apartamente la preturile alea, asa ca #5 are o explicatie: cine vine la tirg nu prea vine sa cumpere apartamentele lor de 150.000 EUR, cumparatorii vin direct la sediu cu luni cind se lanseaza proiectul, cei care vin la tirg in ideea ca gasesc ceva pe buzunarul lor vor fi tratati ... ca niste pirliti ce sunt (in ochii respectivilor reprezentanti).
#4: atita timp cit exista cerere mai mare ca oferta, preturile vor fi aberante. Chiar se vind apartamente la preturile alea, asa ca #5 are o explicatie: cine vine la tirg nu prea vine sa cumpere apartamentele lor de 150.000 EUR, cumparatorii vin direct la sediu cu luni cind se lanseaza proiectul, cei care vin la tirg in ideea ca gasesc ceva pe buzunarul lor vor fi tratati ... ca niste pirliti ce sunt (in ochii respectivilor reprezentanti).
Tora
Membru Senior
Târgul ar trebui să fie o modalitate de a îţi arăta creaţiile în comparaţie cu ceilalţi jucători de pe piaţă, în speranţa de a creşte ca imagine.
Oricum, vorba lui puter. Decât apartament la etajul X în Fuckarest la preţ de Mercedes SLR, mai bine iau maşina, chit că înghite rezervorul de 90l în 19 minute la viteză maximă. Măcar am reglaj la scaune
Oricum, vorba lui puter. Decât apartament la etajul X în Fuckarest la preţ de Mercedes SLR, mai bine iau maşina, chit că înghite rezervorul de 90l în 19 minute la viteză maximă. Măcar am reglaj la scaune
nu_sunt_ozzy
Membru
Bag un M5 si o viluta modesta intr-un satuc uitat de lume prin Germanica sau Frantia si gata. Romanica e infecta, preturi de Dubai la salarii de China, sau cam asa ceva.
ModEdit: Şters quote-ul la post-ul anterior.
ModEdit: Şters quote-ul la post-ul anterior.
nu_sunt_ozzy
Membru
Asta ziceam si eu.. Thor is funny anyway.
Chiar, e cineva in situatia asta misto sau toti suntem romani
?
Chiar, e cineva in situatia asta misto sau toti suntem romani
?
Thor
Membru Junior
Hint la postul anterior:"".
Nu cred acum ca in tari cu apa calda e numai lapte si miere, mai mult ca sigur ca au si ei problemele lor. Dar parca in .ro prea s-a rasturnat carul cu rele.
Apropo de locuinte si preturile aberante: 2 vecini ai bunicilor mei vand cate o casa in Ploiesti. Zona destul de marginasa, Ploiestiul oricum nu e o metropola, case vechi (peste 50 de ani), una din ele a fost o brutarie. Pretul: 10, respectiv 3.5 miliarde de lei vechi. In mod sigur au stat in curent inainte sa ceara preturile astea. Si situatia asta e generalizata la toti proprietarii, din pacate.
".Nu cred acum ca in tari cu apa calda e numai lapte si miere, mai mult ca sigur ca au si ei problemele lor. Dar parca in .ro prea s-a rasturnat carul cu rele.
Apropo de locuinte si preturile aberante: 2 vecini ai bunicilor mei vand cate o casa in Ploiesti. Zona destul de marginasa, Ploiestiul oricum nu e o metropola, case vechi (peste 50 de ani), una din ele a fost o brutarie. Pretul: 10, respectiv 3.5 miliarde de lei vechi. In mod sigur au stat in curent inainte sa ceara preturile astea. Si situatia asta e generalizata la toti proprietarii, din pacate.
Oare cum pot vedea avantajele unui procesor dual-core in conditiile in care folosesc asa ceva in 2 computere in munca de zi cu zi si nu observ nici o imbunatatire fata de un procesor single core pe cel de-al 3-lea computer? Am deja luni de zile de utilizare dual-core si in afara de Task Manager nu se reflecta nicaieri partea cu "dual", stiu bine teoria dar de ce in practica in scenarii de utilizator obisnuit nu se vad avantajele?
Thor
Membru Junior
Pai la ce il folosesti? Daca te dai pe net, scrii in Word si asculti muzica cu Winamp-ul atunci iti e suficient un single core la 500 Mhz. Cand rulezi aplicatii CPU intensive (cel putin doua) atunci vei putea beneficia de avantajele "teoretice" aduse de al doilea procesor.
Pentru ce folosesc eu calculatorul (browsing, programare, multimedia) nu am nevoie de dual-core, asa ca nu pot deocamdata sa iti indic o situatie cand se simte diferenta.
Pentru ce folosesc eu calculatorul (browsing, programare, multimedia) nu am nevoie de dual-core, asa ca nu pot deocamdata sa iti indic o situatie cand se simte diferenta.
SorCerer
Membru Senior
La mine in birou am luat dual core celor care lucreaza la design (PS2 & company) si unui programator in vs 2005. Daca ai 2005 + MSDN + browser + alte aplicatii deschise, se cunoaste enorm trecerea de la single la dual core.
In rest, pentru chestii de zi cu zi celeronul isi face treaba.
In rest, pentru chestii de zi cu zi celeronul isi face treaba.