Comunicaţia serială se măsoară în biţi: portul serial, portul USB, SATA, Ethernet, etc. Mediul transferă informaţia bit cu bit.
Comunicaţia paralelă şi stocarea se măsoară în bytes, ce reprezintă lăţimea minimă a unei magistrale: 8 biţi. Memoria are magistrală paralelă, la fel şi stocarea de pe disc reflectă modul în care informaţia e stocată în memorie (fiindcă discul e memorie secundară).
De când cu acest standard, magistralele au crescut la 16, 32, 64, 128, 256 biţi, însă conceptual se citesc mai mulţi bytes în paralel, aşa că s-a păstrat byte-ul. Mai e şi o legătură cu cantitatea minimă de memorie ce putea fi citită la un moment dat, chiar şi pentru a citi un singur bit se citea hardware un byte întreg şi apoi se selecta bitul dorit.
Nu are nici un sens să exprimi dimensiunea memoriei sau a hard discului în biţi, aşa cum nu are sens să numeri sticks-urile dintr-o pungă. Ele sunt produse şi consumate „serial”, un stick după altul, dar se stochează şi inventariază în pungi. La hard disc, cel puţin, chiar dacă interfaţa e serială şi se măsoară în biţi, stocarea e „paralelă” şi byte-ul e unitatea logică de reprezentare a informaţiei.