Întrebări pe care ni le punem de mult

Mrrr, nu! Când mă duc spre Bucureşti cu maşina iau camera să vedeţi despre ce vorbesc.
 
E relativ simplu. Este vorbe de o reţea precum cea de calculatoare. Îţi apare curentul întrerupt între punctul Q şi R, se aprinde un beculeţ. De obicei zonele respective au 2-5 km lungime. Echipa de intervenţie ştie că punctul Q e OK, dar punctul R e căzut (şi, mă rog, tot ce-i după el). La jumătatea distanţei între Q şi R pun un consumator să vadă dacă există tensiune. Dacă există, împart ce a rămas în două distanţe egale şi verifică restul. Şi tot aşa.
 
Ştii sigur sau ai presupus? Când ai pe un stâlp foarte înalt zeci de cabluri şi e unul picat, şi ai pe o suprafată de 100/100m zeci de stâlpi tot cu becul după tine umbli?
P.S. Pe acei stâlpi este vorba de o tensiune foarte mare pentru transport, sau mă lasă memoria şi trebuie să fac un mini-brainstorm cum anume trebuie modificat curentul şi tensiunea pentru transportul de energie electrică în mod optim?
 
Ştiu sigur, am vorbit despre chestia asta acum doi ani cu un electrician care cu asta se ocupa. Şi nu umblă cu becul după ei :smile: ci cu aparate specifice şi, bineînţeles, curentul care trece pe acolo este oprit, se folosesc nişte generatoare.
 
Acel "aparat specific" de care zice war4peace seamana cu un cleste, format din 2 brate metalice si un voltmetru. Cand se pune clestele peste fir si bratele metalice se unesc in spatele firului, in bula astfel formata apare prin inductie un curent electric care este masurat de voltmetru. Suprafata buclei fiind cunoscuta, aparatul iti arata puterea electrica care trece prin fir.
Se pot masura astfel chiar si tensiuni mari, ideea e sa nu fie suficient de mari cat sa te fulgere de la distanta cand de duci sa pui clestele pe fir.
 
Clampmetru?
Bun, au descoperit firul, opresc in toata zona curentul si ce fac, se suie pe stalp si trag de fir sa-l ridice la loc? Folosesc sisteme de scripeti? ca macarale in acele zone nu cred ca pot baga prin paienjenis.
 
hulubei, ma tem ca pentru anumite intrebari trebuie sa urmezi niste studii in domeniu. Maine poate vrei sa cunosti cum se amesteca Fe cu C pentru a se obtine otelul.
 
hulubei, dacă eşti interesat de problemă pot să îţi fac rost de răspunsuri, am părinţii specialişti în domeniu (s-au ocupat de linii de înaltă tensiune în ultimii 30 de ani, şi majoritatea timpului nu în RO), dar cred că nu e un subiect prea interesant.
 
AdrianB1, în timpul călătoriilor brusc m-a pus pe gânduri întrebarea. Dacă eşti bun şi vei explica în mare, nu cu foarte mult detaliu căci se poate să nu vreau chiar în amănunt, ar fi excelent.

Pache, nu cer detalii pentru savanţi, cer, zic eu, în mare. Şi dacă voi dori să aflu cum se amestecă Fe-C şi diagramele de stare şi nu mai pe nimeni în facultate să-mi explice, asta e, vin iar pe capul vostru. :smile:
 
Originally posted by hulubei
Şi dacă voi dori să aflu cum se amestecă Fe-C şi diagramele de stare şi nu mai pe nimeni în facultate să-mi explice, asta e, vin iar pe capul vostru. :smile:
Asta iti pot explica eu, daca vrei neaparat sa stii. :tongue:
 
OK, cum se face în cazul liniilor de înaltă tensiune (la cele de medie tensiune e mai simplu):
- pe liniile drepte firele sunt susţinute doar vertical pe stâlpii intermediari şi sunt tensionate doar la capete (sunt stâlpi special proiectaţi)
- dacă se rupe un cablu se demontează una din bucăţi punând role la stâlpii de susţinere şi lăsând jos capătul din montura de tensiune; cealaltă parte se slăbeşte şi se verifică integritatea stâlpilor, a suporţilor şi a cablului
- capetele cablului rupt se taie (pentru a avea firele interioare de aceeaşi lungime), se bagă apoi într-un cilindru din metal (nu ştiu ce metal e, dar pot întreba) şi se presează pentru fixare (precum capetele la şireturi)
- firul se trage înapoi pe stâlp cu un troliu şi se tensionează pentru a forma un anume unghi de săgeată (aşa se numeşte)
- se înlocuiesc scripeţii cu suporţii izolatori ("oale" din sticlă sau ceramică)
- se sincronizează fazele pentru a pune linia sub tensiune; e o operaţie destul de complicată şi durează cam o oră
- în funcţie de locul şi modul de rupere şi avariile constatale se poate schimba complet firul pe linie (pot fi kilometri întregi)
 
Ok, revin, în cazul păienjenişurilor de astfel de stâlpi şi cabluri (este unul pe DN1), cum fac, tot cu privitul să observe de unde ce şi cum?
Presupun că singura avarie este cea de rupere a unui cablu care se soldează cu căderea sa la pământ. Întreruperea cablului sub izolaţie fără ca acesta să se rupă în mod evident presupun că nu este posibilă datorită greutăţii lor.
 
Firele n-au izolatie. Izolarea e facuta de piesele ceramice care le suspenda de stalpi.

AdrianB1, daca tot veni vorba, explica-mi si mie cand ai timp cum se face sincronizarea fazelor si cum se face ca firele, desi n-au izolatie, nu ruginesc.
Multumesc.
 
Firele sunt din aluminiu. Nu ruginesc, doar se oxidează puţin la suprafaţă. Şi se rup extrem de rar, într-o anume ţară în care a lucrat tatăl meu a fost un singur incident în apoape 50 de ani, o linie făcută de bulgari care într-o iarnă s-a rupt în două locuri. Nu au calculat corect unghiul de săgeată şi din cauza frigului s-au întins şi s-au rupt. Firele rupte se vedeau cu ochiul liber şi de la mare distanţă îţi puteai da seama ce s-a întâmplat privind unghiul la suporţi. Pentru un electrician experimentat e uşor.

Nu ştiu cum se face sincronizarea fazelor, nu ţine de linie, se face în staţiile de transformare. Ştiu că ai mei au construit şi staţii de transformare, dar nu au asigurat ei operarea şi nici trainingul, s-a ocupat altcineva din compania lor. Tatăl meu era proiectantul principal şi ulterior directorul filialei, dar nu ştia să facă operaţia asta, nu era specialitatea lui. El se pricepea la linii, nu la staţii.
 
Alta buna: am nevoie de un fel de sistem de radiolocatie activa de buzunar, baza + receptor, unde baza trebuie sa determine distanta pana la receptor (intre 0-10 metri) cu o precizie de 1-2mm. Receptorul trebuie sa fie cat mai minuscul, baza trebuie sa poata sa faca determinari de distante aproape instantaneu, folosind o banda radio publica.

Eventual, daca baza foloseste o benzi inguste, sa poata determina distantele pana la mai multi receptori.

Se poate construi asa ceva? Exista deja facut? De la ce as putea porni?
 
Nu ştiu la ce îi trebuie pentru distanţă de doar 10 m (ca să găsească melcul favorit când fuge din cutie :smile: ), dar un sistem cu detecţie la câţiva kilometri ar fi bun împotriva hoţilor de maşini, motociclete, biciclete.
 
Back
Top