Inflatia e uneori o unealta care poate fi folosita in scopuri pozitive, dar de cele mai multe ori e o problema mai mare decat o solutie.
La ce e buna:
- niste idioti voteaza cresterea salariilor sau pensiilor cu X procente, de parca banii aia in plus cad din cer; inflatia te ajuta sa atenuezi in timp tampeniile astea; voturile alea sunt pur populiste, pensiile nu au de ce sa creasca pentru ca nici contributiile in trecut ale pensionarilor nu cresc; daca isi vor banii inapoi sa ii ceara lui Vacaroiu
- piata isi autoregleaza preturile: produsele care nu mai sunt la moda sau de actualitate, dar al caror cost de productie nu a scazut, se ieftinesc treptat prin inghetarea pretului, in timp ce altele noi apar la preturi un pic mai mari
- la fel si salariile, ai ocazia sa indrepti niste diferente tembele (gen politist care castiga dublu decat un medic) fara sa dai o lege de taiat salariul politistului (si sa vina CC sa spuna ca nu e constitutional, ca politistul a castigat pe viata dreptul sa fie bine platit) sau sa dai alta lege prin care sa dublezi salariul medicului (ca nu ai bani pe moment sa o faci peste noapte); cu inflatia castigi ceva de la politist, maresti un pic la medic pana ajungi unde doresti sa ajungi din start (sau, in Romania, pana ajungi unde nimeresti)
Parti negative:
- creaza niste asteptari, in general proaste. Cand ai inflatie de 20% pe an un produs o sa se scumpeasca cu 20-25% doar pentru ca "e inflatie" si nu neaparat pentru ca a crescut costul de productie, iar scumpirea poate fi cumulata mult peste inflatie - cate 6% trimestrial inseamna anual nu 24%, ci peste 26%, iar la procente mai mari diferenta e mult mai mare.
- de asemenea nu poti face comparatii in trecut; daca cineva iti face autostrada de la Bucuresti la Fetesti cu 1 milion de lei per kilometru si ai inflatie cu 2 cifre nu poti sa ii ceri peste 2-3 ani sa iti faca Cernavoda-Constanta la un pret similar, ca "e inflatie" si preturile in timp de inflatie mare au variatii de fapt mult mai mari intre produse, 20% sau 30% e o medie care nu spune mai nimic: un produs se poate ieftini si altul poate costa dublu. Practic inflatia sustine instabilitatea preturilor
- inflatia mare creaza asteptari salariale si mai mari. Cand ai inflatie de 3% nu iese nimeni in strada pentru mariri de salariu, daca ai 20% iese in strada si cere mariri de 40% (ca daca tot au iesit si sunt luati in seama nu ii costa nimic sa ceara); unii o sa castige, altii nu, depinde ce influenta au (medicii nu arunca cu caschete in sus, sunt mai bine crescuti), asa ca nu o sa primeasca prea mult, altii poate mai putini importanti dar cu gura mare o sa primeasca, in loc sa repari ceva maresti problema, ca nu ai bani sa le dai si la unii si la altii. Banii sunt o resursa finita, pentru ca cineva sa primeasca cineva trebuie sa piarda.
Tot ce spun aici nu are culoare politica, functioneaza sub orice regim fix la fel, diferentele care apar intre guvernari sunt doar factori suplimentari.