Filme, seriale, actori, popcorn

RRRrrrr!
In 1900 si ceva, un pluton american a plecat in recunoastere spre colina 397. Pentru Viet-Cong acea colina reprezenta un punct strategic. Soldatii americani au rezistat eroic nu stiu cate zile. Acest film NU este despre ei!

Un film cretin, care are totusi cateva momente comice. Aduce oarecum cu filmele cu Fantozzi. Daca nu aveti altceva de vazut sau facut, uitati-va la filmul asta.

ps: ce cauta Gérard Depardieu in filmul asta? Cu o maimuta?
 
Chronicles Of The Raven

Slabut, desi ma indoiesc sincer ca situatia ar fi fost aceeasi daca ar fi existat un buget serios investit in productie.
Story-ul este interesant. Problema mea cu acest film este actingul, modul in care firul epic este intrerupt si "scurtat" aiurea de cele mai multe ori si lipsa unei "legende" care sa acopere si sa explice anumite evenimente care se vor a fi "implicite".

Rabbit, nu te supara pe mine ca-ti spun, dar The Machinist mi se pare ca seamana mai abitir cu Fightclub.
Ideea de "dubla personalitate" este cam aceeasi: good simple guy / bad guy.

Vanilla Sky este un gen usor diferit, in care personajele provin din alte "paturi sociale", IQ-ul lor fiind altul. Acestea fiind date, se schimba si perceptia.

Ce v-as putea recomanda cu mana pe suflet ar fi un serial. Poate ma veti certa... Poate nu veti fi de acord cu mine (acesta este, de fapt, tot farmecul unei conversatii, nu?)...

Stargate SG1 - prima serie a fost considerata bunicica, mai ales ca a fost produsa cu buget micut. Succesul serialului, insa, a dus la investitii mai mari in seriile urmatoare si acest lucru se va vedea extrem de bine pana la seria a 8-a.
Nu vreau sa va povestesc ce se intampla, dar inarmati-va cu rabdare si urmariti toate cele 8 serii.
Aparent fiecare episod ilustreaza cate un eveniment diferit. Dar lucrurile nu stau chiar asa in final. :wink:
 
Rabbit, nu te supara pe mine ca-ti spun, dar The Machinist mi se pare ca seamana mai abitir cu Fightclub.
Nu l-am văzut pentru că am fost atât de bătut la cap de cineva ca să-l văd, încât am zis NU. :biggrin: Dar o să remediez problema, thanks pentru hint.
 
Originally posted by Hatshepsut
Chronicles Of The Raven Ce v-as putea recomanda cu mana pe suflet ar fi un serial. Poate ma veti certa... Poate nu veti fi de acord cu mine (acesta este, de fapt, tot farmecul unei conversatii, nu?)...

Stargate SG1 - prima serie a fost considerata bunicica, mai ales ca a fost produsa cu buget micut. Succesul serialului, insa, a dus la investitii mai mari in seriile urmatoare si acest lucru se va vedea extrem de bine pana la seria a 8-a.
Nu vreau sa va povestesc ce se intampla, dar inarmati-va cu rabdare si urmariti toate cele 8 serii.
Aparent fiecare episod ilustreaza cate un eveniment diferit. Dar lucrurile nu stau chiar asa in final. :wink:
Hehe, pe tema asta exista un topic dedicat. :wink: Link.
 
Last edited by a moderator:
The Others

Ultimul film al lui Nicole Kidman. In mare subiectul nu este ceva deosebit. Dar schimbarea de perspectiva este cu adevarat ceva nou.

Later edit: ultimul ei film vazut de mine. Sorry, m-am exprimat gresit eu.
 
The Woodsman (2004)

Scenariul este solid, actingul bun.
Ce consider eu ca merita este conflictul prezentat de acest film.
Se merge foarte mult pe latura psihologica a personajelor si pe cum percep oamenii conceptul de normalitate.
Un "must see" dupa parerea mea.
 
Who Is Cletis Tout? - un film ce nu are nimic deosebit, analizat la rece e chiar plictisitor, dar mi-a placut, în timpul vizionării am avut impresia că de multă vreme nu am mai văzut un film atât de bun.
 
The Polar Express

Superb. M-a facut sa-mi doresc sa fie ajun de Craciun in fiecare zi. Realizarea de exceptie. Personal il consider o alegorie a copilariei.
Un "must see". Il recomand cu toata caldura.
 
Mda, bătrâneţea - haine grele, n-a reuşit decât să mă plictisească şi să-i acord un 4.49/10, adică suficient cât să nu-l pot trece clasa şi să-l păstrez. :smile: Măcar dacă avea animaţiile de excepţie, dar şi ele mi-au părut la nivelul anilor '80.
 
That`s the point Rabbit... anii '80.
Ideea nu este de efecte ci de concepte... noptile cand stateam si ne chinuiam sa stam treji sa-l prindem pe Mosu' cu sacul in spinare. Copiii mai mari care ne spuneau ca Mosu` nu exista... insa in noi mai zacea o speranta vis-a-vis de asta... parerea mea este ca acest film are ca target exact momentele simple si dulci ale vietii, nu efectele, nu actingul.
 
Ideea e excelentă, deşi nu foarte originală. Dar realizarea n-a fost deloc pe placul meu, acţiunea prea confuză, probabil la o a doua vizionare s-ar mai fi lămurit câteva necunoscute, dar filmul pur şi simplu nu m-a atras.
 
Am văzut Fight Club, super comedie, de mult n-am mai râs atât. :biggrin:

Film făcut de adolescenţi frustraţi, cu idee (cred) originală, cu final atât de penibil încât mi s-a făcut ruşine de mine că mă uitam la aşa ceva. 4/10 pentru realizare, -10/10 pentru final, 5/10 pentru atmosferă, 10/10 pentru idee, 10/10 pentru faptul că nu seamănă cu mizeriile hollywoodiene comune. The Machinist îl situez categoric peste, e bazat pe un scenariu asemănător dar e realizat de cineva întreg la minte (deşi poate prea romantic pentru un film de asemenea gen).

Acum unora s-ar putea să nu le placă filmele în care li se explică totul, nu neapărat mură-n gură, dar măcar să afli ce s-a întâmplat de fapt, cât a fost adevăr şi cât vis. FC nu excelează aici, spre deosebire de Machinist, dar aici e chestie de gusturi. Mai ales că finalul la FC e absurd de ilogic şi pueril. Nu pentru că personajul se trezeşte într-o lume la fel de ilogică şi murdară faţă de cea trăită până atunci, ci pentru că nu se pune accentul pe asta, ci pe continuarea ideilor din vis (exploziile) într-o manieră simplistă şi comercială.

Am observat că cei care votează pe IMDB (filmul e locul 35 în top 250) preferă filmele ciudate, dubioase, cu 10/10-ul ăla pentru faptul că nu sunt făcute după reţetele banale ale Hollywood-ului. Corect, alea-s filme altfel, dar nu neapărat de calitate. Făcând o analogie, probabil o pictură cu o pată de cerneală albastră în stânga şi cu 10 puncte în partea dreaptă ar primi notă mare, că nu se aseamănă cu operele obişnuite. Ntz, ntz, arta presupune şi altceva.
 
Aha, deci nu sunt singurul caruia nu i-a placut Fight Club. Eu nu l-am analizat atat de profund cum ai facut-o tu dar cam asta a fost si impresia mea, ca a fost facut *altfel* numai de dragul de a face un film *altfel* decat este lumea obisnuita sa vada. Iar finalul sux really bad IMHO...
 
Stiti de ce mi-a placut mie Fight Club?

Actingul este deosebit. Brad Pitt reprezinta perfect "dracusorul de pe umarul stang". Personajul principal reprezinta functionarul frustrat pe care-l gasesti in orice societate: low, "cool" si nemultumit de anumite aspecte (daca nu de toate) ale vietii lui. Genul de om care se viseaza noaptea ca fiind "in charge"... dar care, in realitate este un tip moale si frustrat.
V-a enervat felul lor de a fi? Foarte bine, asta dovedeste ca realizarea a fost buna.

Nu pentru că personajul se trezeşte într-o lume la fel de ilogică şi murdară faţă de cea trăită până atunci, ci pentru că nu se pune accentul pe asta, ci pe continuarea ideilor din vis (exploziile) într-o manieră simplistă şi comercială.

Lumea din film nu este ilogica, Rabbit... (parerea mea) dimpotriva, este lumea contemporana care genereaza razboaie economice si religioase. Vezi atentatul cu turnurile gemene.
Acum apropos de paralela cu pictura... este ca si cum ai face o comparatie intre Picasso si Renoir. Sau Dali si Rafael. Nu vreau sa inlocuiesc numele cu regizori si scenaristi. Incerc sa evidentiez diferenta de concept si viziune.
 
Relativ la lumea noastră, lumea din film e ilogică, imorală, ilegală, acţiunile eroilor sunt antisociale. La mod absolut, au dreptate, toţi merităm să murim şi tot ce a creat omul merită distrus, pentru că omul e evil, a distrus natura şi stratul de ozon, deci hai să începem să detonăm băncile şi să ne jumulim între noi. Apoi, eventual, să ne sinucidem.
Cu ce e mai presus gândirea asta de cea a celor care au intrat în WTC sau cea a sectanţilor care se sinucid în grup?
 
Rabbit, inainte de a improsca cu noroi intr-un mod atat de pripit "Fight Club", poate ar trebui sa iti pui problema daca nu cumva tu esti cel care nu poti sa "bati" atat de departe incat sa nu percepi filmul ca pe un "film făcut de adolescenţi frustraţi".

Si ca sa te convingi de ceea ce zic, te invit sa lecturezi urmatoarele doua link-uri: 1 si 2.

"The Machinist", pe care l-am vazut ieri, nu are nimic special in comparatie cu "Fight Club", iar faptul ca tu l-ai asemuit cu "Vanilla Sky", pe care asemenea l-ai caracterizat ca avand "final pueril", incepe sa imi dea impresia ca tot ceea ce nu intelegi intr-un film bagi in cutia cu lucruri "puerile". Probabil ca acolo se gasesc si filme precum "Natural Born Killers", "Mulholland Drive" sau "Lost Highway"...:rolleyes:
 
Originally posted by Rabbit
Relativ la lumea noastră, lumea din film e ilogică, imorală, ilegală, acţiunile eroilor sunt antisociale. La mod absolut, au dreptate, toţi merităm să murim şi tot ce a creat omul merită distrus, pentru că omul e evil, a distrus natura şi stratul de ozon, deci hai să începem să detonăm băncile şi să ne jumulim între noi. Apoi, eventual, să ne sinucidem.
Cu ce e mai presus gândirea asta de cea a celor care au intrat în WTC sau cea a sectanţilor care se sinucid în grup?

The main point, Rabbit... este ca filmul este DEPARTE de a fi pueril, dimpotriva... Ai spus-o chiar tu: "Cu ce e mai presus gândirea asta de cea a celor care au intrat în WTC sau cea a sectanţilor care se sinucid în grup?"

Exact asta e ideea filmului: imoralitatea, nonsensul, frustrarea. Si... ne este cumva rusine sa admitem ca exista? Nu exista comportamente antisociale, nu exista actiuni ilegale? Ba daaa... din belsug. :wink:
Nu inteleg de ce atunci cand le vedem la stiri, sau le citim in ziare, ne ingrozim... dar atunci cand sunt expuse excelent intr-un film, care are si o oarece tenta de profiler, ni se pare totul ilogic, pueril, socant si absurd?
 
Nu am pretenţia de critic de filme, expun doar nişte păreri brute, formate în urma vizionării. Nu ştiu cât noroi se găseşte în expresia „film făcut de adolescenţi frustraţi”, am votat filmul cu 7/10 pe IMDB şi a intrat în categoria filmelor bune, dar ciudate.
Probabil ca acolo se gasesc si filme precum "Natural Born Killers"
Mă îndoiesc că nu voi aprecia un film făcut de Tarantino, dar nu mă poate convinge cineva că ăla e om întreg la minte (în sens figurat). Dar între a aprecia şi a plăcea e mare diferenţă. Mă uit la filme ca să mă destind, iar un asemenea film mă irită şi nu mă determină decât să-i găsesc imperfecţiuni, să creez involuntar un profil psihologic al celor care i-au dat naştere.

Puerilă e orice idee care nu are legătură prea mare cu stilul abordat până atunci, precum o simfonie în care după punctul culminant urmează 5 note şi se termină. Atât Vanilla Sky cât şi Fight Club au parte de aşa ceva, VS în ultimul sfert - unde ideea companiei care oferea viaţa respectivă imaginară (deşi doar un pretext) îmi pare simplistă, iar FC în ultima scenă, cea a detonării clădirilor, pare ruptă dintr-un joc de pe computer. Nu ştiu dacă e ceva subtil de înţeles acolo, dar dacă există aş fi încântat să mă luminezi. :wink:
Nu inteleg de ce atunci cand le vedem la stiri, sau le citim in ziare, ne ingrozim... dar atunci cand sunt expuse excelent intr-un film, care are si o oarece tenta de profiler, ni se pare totul ilogic, pueril, socant si absurd?
M-am referit la final că e pueril. Bună dimineaţa.
 
Dacă tot veni vorba de Fight Club... e un film la care mă uit o dată. Şi a doua oară mă plictiseşte. Pentru că nu mai merită revăzut. Văzut once, înţeles, băgat la cap, gata.
Fight Club e, în felul său, nimic mai mult ca o distopie nedusă la capăt.

Revenind on-topic, nu mă pot abţine să re-recomand Brazil, care mie mi s-a părut unul dintre cele mai interesante şi intrigante filme ale tuturor timpurilor...
 
Back
Top