În ultimele luni s-au adunat câteva filme pe care le recomand.
Vampire Hunter D: Bloodlust (2000)
O fantezie horror animată despre un vânător de vampiri angajat să recupereze o tânără aparent răpită.
Deși intriga nu e nepărat complexă, lumea creată e imersivă, iar animația e de excepție pentru cine agrează stilul.
Kingdom of Heaven (2005)
Despre un fierar ajuns cavaler și implicat într-o serie de evenimente din timpul celei de-a doua Cruciade, culminând cu asedierea Ierusalimului de către Saladin.
Filmele lui Ridley Scott sunt mai mult despre atmosferă și spectacol cinematografic și mai puțin despre detalii, iar Kingdom of Heaven e excelent din acest punct de vedere, de la cinematografie la coloana sonoră.
Atenție la ce versiune luați, pentru că cea editată de studio pentru cinema are 144 minute și e un fel de
Hercules: The Legendary Journeys incoerent, în timp ce cea editată de Ridley Scott are 194 minute și e o dramă istorică romanțată net superioară.
The Guest (2014)
După ce fiul lor cel mare e ucis în Afganistan, o familie e vizitată de un fost coleg de armată al acestuia care, altruist și carismatic, încearcă să-i suplinească lipsa. Și trăiesc fericiți până în ultimul act, când lucrurile iau o turnură de 180 grade.
Pentru fanii muzicii electronice stil anii '80, recomand separat și coloana sonoră.
The Outpost (2020)
Un film în stilul
Black Hawk Down, despre bătălia de la Kamdesh din 2009, în timpul războiului din Afganistan, când unul dintre cele mai expuse avanposturi ale armatei americane, amplasat într-o vale din munți, e atacat de talibani.
Filmul e în principal despre camaraderie și imersiune, cu dialog natural (întrerupt și vorbit unul peste altul), cu multe hand-held și tracking shots, iar acțiunea e brută și fără exces de eroism hollywoodian.
Ultimele două filme au fost realizate cu bugete de doar 5 mil. USD, ceea ce înseamnă că unii au de justificat niște sume.