Bicicleta - unde/care/cum/de ce?

Eu nu vreau sa slabesc, ca nu am de unde (am o marja de 2 kg in care oscilez, nimic mai mult), doar ca 900 de calorii mi se par suficient de multe (relativ la 2500) incat sa ma intreb daca exista efecte secundare nedorite.

Cit timp persoana respectiva nu sufera de vreo afectiune (boli de inima, afectiuni ale aparatului locomotor, etc) si daca efortul nu este "peste limita", nu cred sa existe efecte secundare nedorite, ci unele benefice. Un articol interesant despre eforturile aerobe si anaerobe.
 
Calculele caloriilor consumate ar trebui sa fie legate de heart rate mai degraba si evident sunt variabile de la individ la individ.
Eu folosesc(eam) Sporty pal pt monitorizare, programelul este asemanator cu cel indicat de Neo, alte referinte ar mai fi pe aici si aici.
Caloriile consumate depind de lucrul mecanic efectuat care depinde de greutatea individului, nu de heart rate sau altceva.
 
E ceva ținînd cont că necesarul de calorii pentru o personă de sex masculin, adultă e pe undeva la 2500.
Glumesti, nu? Sigur ca depinde de mai multe lucruri, insa ca un exemplu personal, la 1,73 inaltime si 62 kg greutate, avand activitate sedentara, necesarul meu de calorii este putin peste 1500.
Foarte mult conteaza si alimentatia, si varsta, si antrenamentul. Fiecare dintre ele le poate compensa pe celelalte doua in anumite limite. AdrianB1 si puterfixer, care stiu ca mai participa la concursuri de ciclism, sigur au auzit de Cezar Jipa, care participa la concursuri de MTB la 61 de ani, cu rezultate foarte bune nu pentru varsta lui, ci pentru orice varsta.
 
Nu glumesc deloc. Nu e o valoare pentru o persoana sedentara si nici pentru cineva care are activitate fizica de lunga durata, ci una medie. Totodata, nu e o valoare absoluta fiindca depinde de nenumarati factori.
1500 de calorii nu prea e recomandat nici pentru cei ce vor sa slabeasca si sunt complet sedentari. Bine-nteles si aici sunt multe teorii, dar nu cred ca infometarea e o cale spre o viata sanatoasa, ci grija pentru calitatea alimentelor care ne aduc respectivele calorii. Degeaba respecti cu strictete 1500, 2000, 2500 calorii daca ele sunt aduse de alimente fara valoare nutritiva. Totodata, degeaba maninci sanatos daca zaci la serviciu si in timpul liber.
 
Io știam că necesarul zilnic de energie pentru a vegeta e de aproximativ 1800 calorii pentru un adult. Asta doar ca să zaci întins pe canapea, să respiri, să exiști. Cât ce te-ai dus la budă sau te-ai scobit în nas, e mai mult :biggrin:

De fapt cam așa încep calculele cei care se uită la balanța energetică: cât ai nevoie ca să exiști + orice activitate consumatoare de energie, de la mers pe jos la concentrare intensă, versus tot ceea ce mănânci.

Nu prea am încredere în aparatele astea staționare de fitness, dau niște dume de valori care nu cred că pușcă cu realitatea. La bicicleta staționară, cel puțin, nu am găsit nici o corelație între efortul/timpul petrecut pe ea și distanța/viteza raportate. Am „parcurs” stând pe loc mai mulți kilometri într-o jumătate de oră decât aș fi făcut cu bicicleta într-o oră și ceva, și cu efort chiar mai mic. Meh. Singura chestie la care mă uit e pulsul, pentru ca exercițiul să fie aerob.
 
Nene, cardiotrainer este pentru android și folosește GPSul pentru a-ți calcula caloriile consumate (including pedalat la deal and shit like that). Bicicletele staționare - meh.
 
Correction: folosește GPS-ul pentru a-ți estima caloriile consumate. Altă aproximație grosolană. I-am arătat lui Adi ce traseu mi-a marcat GPS-ul pe drumul de la birou acasă - probabil eram Superman, că treceam peste blocuri de n-aveam treabă. Dacă chiar vrei să calculezi ceva, începi cu a măsura output-ul exercițiului fizic, nu efectele lui fiziologice asupra ritmului cardiac sau respirator, și atunci îți trebuie ceva în genul SRAM Quarq.
 
Dude, dacă ție îți face traseul peste blocuri, este altă problemă. La mine îmi arată și cel mai mic roundabout făcut. Logic estimează și costă 5 lire. Nu cred că ansamblul ăla care l-ai linkuit costă într-atât de puțin.
 
Normal că nu, doar că ăla măsoară, nu estimează :smile: Că așa, pot să am și vânt din spate, cardiotrainerul cu GPS mă avertizează că o să ajung mai slab decât media din Somalia, și când colo io n-am dat o pedală de o juma' de ceas.
 
Din categoria „nu vând nimic, doar mă laud”, azi am urcat pentru prima oară cu bicla pe Transfăgărășan dinspre nord, din Cârțișoara până la Bâlea Cascadă. Am avut parte de un noroc chior: vreme foarte călduroasă (10-11 grade jos, 7 grade la Bâlea Lac) și fără precipitații (anul trecut pe vremea asta băga o lapoviță nasoală); dacă ar fi fost și soare, ar fi fost mirific. Mulțumită unei toamne foarte secetoase, drumul e curat, doar spre vârf sunt niște porțiuni de gheață. În ciuda semnelor, nu e închis complet, se poate ajunge cu mașina până sus, dar e riscant pe gheață și vremea foarte schimbătoare.

Am plecat cu o trupă de mountainbikeri și cursieriști puși pe fapte mari: să urce până la lac, cât se poate urca pe bicicletă. La plat am ținut pasul cu ei fără probleme, se mergea relaxat, de încălzire. Da' cât ce am dat-o-n primul urcuș mai serios și serpentine, problema s-a schimbat.

Toți aveam haine serioase la noi, că ne așteptam la friguri crâncene mai sus, mai ales pe coborâri când nici nu pedalezi. Doar că unii au fost inspirați să bage țoalele în ghiozdănele și să urce relaxați; io le-am cărat pe mine și, ulterior, pe ghidon.

Problema a fost de fapt două, și anume următoarele trei. 1) M-am băgat la un asemenea urcuș varză fiind, fără exercițiu susținut în lunile anterioare. 2) Dificultatea a fost să găsesc și să mențin echilibrul între efortul de deplasare și cât de tare mă încălzeam. Și, în cele din urmă, 3) Urăsc cățărările.

Ca paranteză, atât cursieriștii cât și mountainbikerii se împart între cei ce preferă urcările și cei ce preferă coborârile. Din ce-am văzut, majoritatea preferă cățărările, și e de înțeles de ce: e un exercițiu ce necesită controlul tehnicii de pedalare, dozare a efortului și respirației pe care îl poți aprofunda și aplica la fel de fiecare dată. La fiecare antrenament ajungi să-ți cunoști limitele la efort, unde poți să împingi, cum reacționează mușchii, și așa mai departe. Și atunci, cățărările arată clar cine e mai bine antrenat și cine nu.

Însă, tot ca regulă, rareori bunii cățărători sunt buni și la coborâri. Acolo nu mai depinde de tehnica mușchilor tăi, ci de agilitate, capacitatea de a gândi foarte repede din mers trasa optimă, de a prevedea obstacolele și riscurile, de a-ți păstra energia cinetică și a ști când să pedalezi și când să frânezi. Depinzi foarte mult de natura traseului, de ce fac ceilalți oameni, dacă a plouat sau nu, etc. Brusc nu mai ești în lumea ta, ci interpretând în timp real toate informațiile din jurul tău. Nu-i de mirare că mulți cățărători buni se kk pe ei pe o coborâre banală. (Ok, mai sunt și excepții, unii sunt de-a dreptul demenți, pișcă frânele de câteva ori în zeci de kilometri pe munți...)

Mie-mi plac coborârile și urăsc cățărările. Asta e. Pe urcări mă depășesc cam toți, chiar și pe o pantă mică și constantă și pe asfalt; însă pe coborâri zbor pe lângă cei ce m-au depășit, chiar dacă e drum cu pietre mișcătoare sau versant de deal acoperit de rădăcinile proeminente ale copacilor. Așa a fost și azi: n-a durat mult și am rămas de căruță, urcând chinuit în pas de melc. Dar mă așteptam la asta și nu m-am stresat; în ritmul meu am ajuns la Bâlea Cascadă în 3 ceasuri (timp în care vitejii au ajuns până la lac, au băgat o ciorbă și au și început coborârea). 14 kilometri de urcare sănătoasă, rampă între 5 și 10% constantă, plictisitoare ca naiba, dar o lecție despre efort, hidratare, temperatură, estimat înclinația.

Ei, dar a venit și momentul coborârii :smile: Blindat până și cu mănuși de schi și overshoes din neopren de 3mm, i-am dat în goarnă pedalând la vale pe serpentine, cu bărbia în ghidon ca să reduc frecarea cu aerul și folosind toată lățimea drumului. 14 km la vale au zburat cu 70-85 km/h în vreo 10 minute; aș fi lăsat-o și mai repede un pic dacă cunoșteam ceva mai bine cauciucurile la asemenea viteze pe asfalt și mai ales pe zonele ude ale șoselei. Oricum, cu roțile umflate la 4 atmosfere jumate, frecarea cu solul a fost minimă, deși am simțit în omoplați toate asperitățile drumului. Și așa am ajuns jos imediat după trei rutieri fruntași din vreo 18 câți eram, unul din ei fiind un veteran al ciclismului românesc și care a dus trena pentru ceilalți doi. Iar de-acolo până la cazare a fost poveste, tras cu 35-45 la oră pe plat, făcând cu rândul la dus trena în plutonul fruntaș, că nici nu ne-am dat seama când am și ajuns.

Cu trei lucruri am rămas azi: un benchmark pentru acest traseu (de repetat în vară și iarna viitoare ca să văd evoluția), un pic mai mult exercițiu la cățărare, și un rânjet tâmp care n-o să dispară prea ușor :wink: Recomand încercarea Transfăgărășanului.
 
Măi, ce mă obsedează pe mine e alta de când am citit. 75-80/h ok, dar masa raportată la lățimea cauciucurilor face o bicicletă cam ineficientă la păstrat contactul cu șoseaua VS o mașină, și n-aș avea curaj să cobor chiar cu 80 pe trans, deși ating viteze și mai mari pe serpentine în general.

Comments? Sunt curios sincer de dinamica "la vale" pe 2 roți. Motocicliștii sunt bineveniți cu comentarii de asemenea :biggrin:
 
masa raportată la lățimea cauciucurilor face o bicicletă cam ineficientă la păstrat contactul cu șoseaua VS o mașină
Ba din contra, cu cat suprafata de contact e mai mica (si indicele de frecare e mai mare) cu atat are aderenta mai mare. Imagineaza-ti o foaie de tabla si apoi un pat de cuie, ambele la vale, ambele din acelasi aliaj. Foaia de tabla se duce sanie, cuiele se infig in asfalt. D'aia si pe moto, cei mai rapizi si trazniti motociclisti pe curbe sunt aia cu supermoto. La suprafata de contact prea mica exista problema deraparii datorita mizeriilor (pietre, pete ulei, balegar, etc) unde o anvelopa ingusta pierde total contactul pe cand una mai lata probabil se murdareste pe sfert din suprafata dar isi continua drumul.

PS: in 84 km/h viteza medie pe serpentinele de la Transfagarasan, pe bicicleta, nu cred.
 
Păi un cauciuc de mașină este mult mai lat decât un pneu de moto. Sunt de acord că un pneu de supermoto sau un pneu de SS are aderență foarte bună, dar asta e dată și de modul în care motociclistul se înclină, de tipul suprafeței (cât de bun este asfaltul, eliminăm balegile din ecuație).

Indicele de frecare este mai mare la pneurile de moto/biclă decât la pneul auto? oO
 
Teoria de mai sus e pentru acelasi material, nu poti compara niste anvelope all-season proiectate sa tina 50.000Km cu niste slick-uri de pista care in 500Km s-au tocit complet. Indicele/coeficientul de frecare la biciclete e putin mai mare la bicictele decat la moto care e mai mare decat la masini. Asta pentru ca suportand greutati/presiuni mai mici se pot fabrica dintr-un material mai moale = > aderent.
 
Ah, așa are sens oarecum :smile: Iar pufi nu cred că s-a referit la viteza medie, cât la peaks, nu văd totuși o bicicletă negociind serpentine cu 80km/h.
 
"14 km la vale au zburat cu 70-85 km/h în vreo 10 minute".

14Km in 10 minute = 84Km in 60 minute...
 
PS: in 84 km/h viteza medie pe serpentinele de la Transfagarasan, pe bicicleta, nu cred.
Nici eu, e o aproximatie si distanta si timpul - poate i s-a parut ca trece foarte repede (dupa ce cobori asa pare, ca a trecut prea repede si ca mai voiai), dar medie peste 50 nu cred ca a scos si chiar si aia ar fi o performanta deosebita (demna de moto, nu de bicicleta).

Măi, ce mă obsedează pe mine e alta de când am citit. 75-80/h ok, dar masa raportată la lățimea cauciucurilor face o bicicletă cam ineficientă la păstrat contactul cu șoseaua VS o mașină, și n-aș avea curaj să cobor chiar cu 80 pe trans, deși ating viteze și mai mari pe serpentine în general.
Conteaza 2 parametri foarte mult, suprafata de contact fiind un al treilea: conteaza coeficientul de frecare, care nu e cu mult diferit, si presiunea la sol in zona de contact. La masina ai roata lata, dar greutatea e distribuita pe o suprafata mare, la bicicleta ai o forta mare pe suprafata mica si asta compenseaza marimea mica a suprafetei. Analogia lui Azazel e relativ corecta, tabla versus cui.

La moto pata de contact e mult mai mare ca la bicicleta, o data pentru ca la moto cauciucurile sunt late cu forma U pentru a avea contact bun si pe curbe, pe de alta parte pentru ca la moto se merge cu presiuni de 2.5-2.9 (chiar mai mici pe drumuri proaste), la bicicleta pana la 8-11 atmosfere pe cursiere pentru o rezistenta la rulare cat mai mica si pentru a nu lovi cu janta in asfalt la gropi (balonul e foarte mic). Nu stiu care e coeficientul de frecare la cauciucul de bicicleta, dar la frana fata nu mi-a alunecat niciodata roata, la moto mi s-a intamplat de vreo 2-3 ori si stiu cum sa o fac intentionat daca e cazul, la bicicleta habar nu am daca se poate asa ceva. Spatele derapeaza extrem de usor la ambele, nu se pot trage concluzii din asta.

Neo, in majoritatea cazurilor cand o motocicleta cu un pilot bun derapeaza pe o curba cu asfalt bun (fara gauri) si curat (fara nisip, balegi etc) e vorba de roata spate care derapeaza din cauza acceleratiei, nu din cauza curbei prea stranse. Ani de zile Ducati castiga GP moto cu motoare V2 pentru ca dezvoltau puterea mai lin si nu rupeau aderenta la iesirea din curbe (unde orice fractiune de secunda conteaza), fata de motoarele 4 in linie care sunt mai explozive (lenese initial si cu dezlantuire relativ brusca peste 5-6000 rpm). Asta compensa chiar puterea ceva mai mica a motoarelor, ceilalti trebuiau sa astepte sa iasa din curba ca sa poata accelera, daca o faceau prea devreme derapau si nu prea mai puteau redresa. De pe margine vezi doar o motocicleta care derapeaza in curba, crezi ca a luat-o prea strans, de fapt o moto de curse se poate inclina la aproape 60 de grade fata de verticala (30 fata de sol) fara probleme, cele de strada sunt de obicei limitate de cauciucurile legale (e interzis sa mergi cu slick-uri pe drumuri publice) si de scarite (care ating asfaltul si la 30 de grade la unele moto).
 
Greu de crezut ca se poate cobori cu o viteza constanta de 84km/h cu bicicleta pe acolo. Dar tot la fel de greu crezut ca in medie poate iesi o asemenea viteza, pentru ca ar insemna ca pe alocuri s-au depasit cei 84km/h.
Nu este imposibil sa mergi cu bicicleta cu viteza asta, dar daca o sa fii nevoit sa frinezi, va fi neplacut.
Comparatia intre masina si orice alt vehicul motorizat nu prea are sens, din cauza ca bicicleta este mult mai usoara decit conducatorul, pe cind la orice alt vehicul e pe dos. Asta schimba drastic mecanismele miscarii.
Pentru cei care au moto: incercati sa mergeti pe bicicleta dupa ce veniti de la un drum lung cu moto. Garantat senzatii ciudate.
 
Aia n-a fost viteza medie, ci viteza maxima perceputa prin partea de sus cu tuneluri unde sunt vreo 4-5 km cu curbe lejere. Mai jos pe serpentine am incins bine discurile de frana :smile: Nici alea 10 minute nu stiu daca au fost 10 sau 15, oricum a fost uriasa diferenta intre a parcurge distanta aia la deal si la vale :biggrin:

Recordul anterior, masurat, a fost de 64 sau 65 la ora, pe serpentinele de la Paraul Rece spre Rasnov. Acolo viteza maxima a fost la poale dupa ultimele curbe mai largi.

Inca n-am tehnica la coborare, nu simt cat pot sa ma inclin fara sa pierd aderenta. Pe cursiera e mai usor tocmai din cauza cauciucurilor foarte subtiri, iar presiunea la contact e mai mare decat la cauciucurile mele de cateva ori mai late. Desi am fost cu MTB, am mers cu cauciucuri de treking aproape slick, nu cu senile tipice de MTB cu care aderenta ar fi fost muuuult mai proasta.
 
Back
Top