Bicicleta - unde/care/cum/de ce?

Aparatorile de noroi chiar merita. Vara trecuta, pe la inceputul lui iulie, m-a prins o rafala de ploaie de vreo 15 minute in mijlocul orasului Ruse. M-am adapostit, a trecut, am mai dat o tura de parc, apoi m-am intors spre Giurgiu. Drumul prin de gropi, plin cu apa murdara de ulei de la masinile din trafic. Cauciucurile nu erau foarte groase, 26x1.90, insa aveau niste crampoane care ma umpleau de apa si noroi. Cand am ajuns in vama deja era soare, pe jos se uscase, doar eu aratam ca si cum tocmai facusem pipi pe mine. Imediat dupa aia mi-am montat doua aparatori de plastic, nu prea grozave, insa pot circula atent cu 15 km/h fara sa arat ca o zebra, si ulterior am ales si doua cauciucuri 26x1.75 marca Rubena, mult mai potrivite pentru sosea, care nu mai arunca apa asa tare. Mie chiar imi sint folositoare, deoarece folosesc bicicleta mai mult pe soseasau offroad usor, fiind un MTB no-suspension.
 
Ăștia de la Giant n-au ce vreau eu în stoc (ceva model 2010) și cică 2010 nu se mai importă, că s-au apucat de 2011. WTF?!
 
Nu dați cu pietre, dar numai mie mi se pare aberant un preț de 500EUR pentru o bicicletă? :goofy:
 
Și mie mi se pare aberant să dai 400€ pe un telefon GSM.

A, intrăm în detalii, că de fapt nu e doar telefon, ci e smartphone, are și GPS, și camere video, și mail mobil, și ecran soft-touch, și accelerometru... Well, la fel putem discuta și diferențele între categoria „bicicletă” și exemplarul specific la care ne referim.

Io tocmai mă uit la niște furci de 250€, și asta fiindcă-s zgârcit și încă un pic realist. Dar în cele din urmă aș avea nevoie de aprobarea altcuiva pentru cât valorează pentru mine un hobby și cât pot să cheltui pe el? :smile:
 
Ca sa nu ma mai chinuiesc sa calculez distantele parcurse pe bicicleta cu Google Maps am zis sa iau un ciclocomputer. Ceva recomandari de modele cu cateva functii de baza ca viteza curenta/medie/maxima, trip distance si odometru si, eventual, ceas? Nu ma intereseaza chestii gen consum de calorii, nu merg cu bicicleta ca sa slabesc. E indicat sa fie wireless? Ma uit si la banii deci nu prea scump.
Vielen Dank.
 
Pe bike24 nu am gasit nici unul din cele doua modele indicate de tine. Anyway, am gasit 906-le pe la 70 de lei ceea ce e rezonabil. Din pacate o sa imi iau gandul de la wireless, prea scump pentru ceva ce nu ma ajuta chiar atat de mult.
 
Nu dați cu pietre, dar numai mie mi se pare aberant un preț de 500EUR pentru o bicicletă? :goofy:

Da si nu. Daca te gandesti la o bicicleta single speed clasica cu cadru din otel e aberant. Daca vrei un cadru mai usor (aluminiu, sub 2 kg), roti cu jante din aluminiu (fata de otel), schimbatoare, ghidon si pipa din aluminiu te costa spre 200 de euro, dar scazi 5 kg - se vad la un maraton (unde merg sute de amatori, nu profesionisti) sau la o urcare. Daca vrei ca schimbatoarele sa fie precise, indexate si fiabile nu iei Shimano non-series sau Tourney, ci Deore sau XT (XTR sunt aberant de scumpe). Daca vrei ca angrenajul (foile si bratele pedalier) sa cantareasca de 2-3 ori mai putin iarasi iei Shimano Deore XT cu foile mari din aluminiu si titan pe coroana, iar bratele pedalier din aluminiu sau magneziu. Deja ajungi spre 400 EUR. Daca in loc de frane v-brake (care freaca pe janta) ce au doar 3 pozitii: nefolosit, franat, blocat roata) iei frane pe disc, preferabil hidraulice la care raspunsul e aproape liniar proportional cu intrarea (apasarea pe manete), iar cea mai ieftina frana pe disc pe o singura roata e 200 de lei, una mai buna e 100 de euro si ai 2 roti, nu doar una. Nu mai vorbesc de furci rigide versus suspensie de 2 cm (la 180 lei) sau 14 cm la 1500 de lei. Si nici de biciclete de 8 kg de 4000 de euro versus una medie de 14 kg de 500 de euro versus un DHS din otel la 200 de euro si 20 de kilograme.

Cei mai multi biciclisti nu au nevoie de toate astea, de aceea bicicletele decente pe la 150-250 de euro sunt o alegere foarte buna pentru ei, dar cine vrea mai mult are de unde alege. XTR e seria Extreme Racing, XT e extreme, normal sa coste mult, la fel cum costa un Alienware gaming de 5000$.
 
Mulțam frumos Adi pentru răspuns, eu ceva de genul ăsta așteptam, defalcat pe cât costă componentele nu mai pare chiar așa ridicat prețul respectiv :smile:
 
Pai furca minim 500, maxim 1000. Cadrul minim 300, probabil vreo 600. Restul inca vreo 500, deci intre 1300 si 2100. Probabil aia din film e vreo 2500 ca e brand name si model nou, daca o faci pe buget scoti ceva echivalent pe la 1500.
- furca downhill pe 1.5"
- cadru fully
- groupset Shimano Saint
Restul chiar nu conteaza.
 
Mic ghid cu componente de bicicleta

Partea 1. Elementele componente ale unei biciclete (dictionar de denumiri) - in principal pentru mountain bike (MTB)

O bicicleta uzuala are in medie vreo 20 de tipuri diferite de componente, unele intr-un exemplar, unele in 2 si unele in 48, 64 sau 72.

1. Cadrul.
2. Furca este acea piesa pe care se fixeaza in partea de jos axul rotii din fata, iar in partea de sus pipa si ghidonul.
3. Pipa este componenta ce leaga furca de ghidon.
4. Cuvetii sunt ansamblul de saibe-rulmenti-conuri care fac ca furca sa se roteasca in cadru
5. Roata e o componenta cunoscuta, formata din janta, spite, butuc, cauciuc, camera (toate sunt piese ce se pot comanda individual din orice magazin uzual)
6. Ghidonul este un element cunoscut
7. Mansoanele sau gripurile, montate pe capetele ghidonului
8. Monoblocul este axul cu rulmenti sau bile ce intra in BB si la capetele caruia se monteaza bratele pedalelor.
9. Bratele pedalelor se monteaza pe monobloc, cel din dreapta integreaza uzual si prinderea pentru foi, unele integreaza direct si foile
10. Pedalele se prind pe capetele bratelor pedaliere
11. Deraiorul fata sau schimbatorul fata este dispozitivul ce ajuta la trecerea lantului de pe o foaie pe alta
12. Pinioanele spate sunt de obicei un grup de piese (uneori individuale) ce se monteaza pe ajul rotii din spate
13. Deraiorul spate este dispozitivul ce ajuta la trecerea lantului de pe un pinion pe altul si in acelasi timp are si un intinzator de lant ce acumuleaza surplusul de lant in urma utilizarii unei foi mai mici sau a unui pinion mai mic
14. Schimbatoarele sunt montate uzual pe ghidon (exista si alte tipuri) si comanda deraioarele prin intermediul unui cablu
15. Manetele de frana montate pe ghidon actioneaza franele prin cablu sau hidraulic
16. Franele fata si spate, cu franare cu saboti pe janta (cel mai des intalnite sunt cele v-brake) sau cu placute de frana pe discuri de frana
17. Discurile de frana sunt montate pe roata, de obicei pe butuc
18. Tija seii este tija telescopica ce sustine seaua
19. Seaua

Furci
Exista furci rigide (fixe) si furci cu suspensie, de obicei cele de sosea sau de oras sunt rigide iar cele MTB cu suspensie. Parametrii unei furci sunt destul de multi:
- materialul din care este construita: carbon (foarte usoare si scumpe), otel, aluminiu, titan (rare si scumpe)
- modul de fixare pe cadru: exista furci pe filet (model vechi) sau furci cu gatul lisa (gatul este teava de sus care iese prin gatul cadrului in sus)
- diametrul gatului: 1" (vechi si rar), 1 si 1/8" (cel mai raspandit), 1.5" (downhill, furci solide si grele pentru drumuri extreme)
- fixarea axului rotii: uzual pe 9 mm dar exista si cu 15 sau chiar 20 mm
- lungimea cursei la cele cu amortizare, intre 60 mm si ~ 200mm. Din acest punct de vedere furcile se clasifica (nu foarte strict) pentru utilizari, precum:
= XC, 60-100 mm
= all mountain, 120-150mm
= downhill - peste 140mm
- greutatea, intre ~1400 de grame si aproape 3 kg la cele uzuale (aluminiu si otel)
- modul de amortizare, arc sau perna de aer cu unul sau doua brate active
- tipul de frana suportata si modul de prindere: v-brake, disc IS, disc PM (detalii la frane)
- grosimea bratelor, nu este standardizata dar influenteaza greutatea si rezistenta

Furca are o parte inferioara numita "lowers" care uneori la furcile din materiale traditionale (otel, aluminiu) poate fi dintr-un aliaj cu magneziu (mai usor) si o tija superioara numita gat. O furca noua are uzual gatul mai lung decat este necesar si se taie dupa nevoi la lungimea dorita.

Furca are si prinderi pentru frana: frana cu saboti pe janta (v-brake), disc sau ambele monturi. Furcile MTB ieftine au de obicei doar montura v-brake, cele din gama medie au ambele optiuni, cele bune au doar pentru disc.
Calitatea unei furci e un factor subiectiv, dar o furca este cu atat mai buna cu cat este mai usoara si are suspensie mai buna: pe aer e in general mai buna decat pe arc, iar furcile mai scumpe au sistem de suspensie pe aer pe fiecare brat, cele mai ieftine au pe un singur brat.

Monturile pentru frana pe disc sunt de doua tipuri: IS (International Standard) si Postmount. Unii producatori mari prefera PM pe cand cei din Taiwan pe cele IS, diferenta importanta intre ele este ca IS permit discuri de 160mm pe cand cele PM permit (in functie de furca) si discuri mai mari, de 180 sau 203mm.


Cadrul.
In general exista 2 mari variante: hardtail si full suspension. Diferenta consta in amortizarea pe roata din spate, cele full suspension au o bascula mobila si un amortizor, cele hardtail au bascula rigida (bascula este triunghiul din spate pe care se fixeaza axul rotii).
- bottom bracket sau BB (termen utilizat si de multi romani) este acel tub in partea de jos in care intra axul pedalier
- iar gatul cadrului este acel tub in care se fixeaza cuvetii si furca.
- dimensiunea cea mai des luata in considerare la un cadru este de la BB la capatul tevii in care intra tija seii si cel mai des e masurat in inches.
-cadrele pot fi construite din carbon (mai ales pentru cursiere), aluminiu (usoare, dar foarte rigide) sau otel (grele si destul de flexibile).
- greutatea uzuala a unui cadru de aluminiu MTB este de 1.8-2.5 kg, cele din otel pot depasi 3-4 kg
- pe cadru pot exista prinderi pentru 1-2 suporti de bidoane, uzual unul in partea din fata a tevii aproape verticale in care intra tija seii si unul sub sau deasupra tevii ce leaga BB de gatul furcii
- tot pe cadru mai exista diverse urechi de fixare pentru cablurile deraioarelor si al franei pe spate
 
Exista si un alt motiv in afara greutatii pt. care este preferat un cadru de aluminiu la o bicicleta, in loc de cel de otel ? Dupa fizica mea, cadrul de otel m-ar duce mai mult timp in spate fara sa fie susceptibil la rupturi / crapaturi, la care ar fi teoretic predispus unul din aluminiu.
De asemenea, pe vremea mea :dracu:, nu am avut bicla cu suspensie fata - asa ca emit o intrebare: daca exista suspensie fata la bicla si franez pe fata cu v-brake sau pe disc, exista posibilitatea sa sar in nas ? (luati in calcul ca de vreo 15ani n-am mai calarit o sa, desi mi se face dor uneori).
 
Nu, da, dar nu conteaza.

Aluminiul e doar mai usor decat otelul, nu are nici rezistenta nici flexibilitatea lui. Aluminiul in timp face microfisuri si uneori cedeaza catastrofic, chestie care la otel nu se intampla niciodata, de asemenea cu un cadru de otel ai mai putina nevoie de amortizare pe spate.

Da, exista posibilitatea sa franezi pe fata cu oricare din frane si sa sari in nas, dar nu conteaza daca au suspensie sau nu, faci stoppie cu orice furca. Nu conteaza nici tipul de frana, poti sa o faci cu ambele, dar cu v-brake riscul sa o faci involuntar e mai mare. De aceea multi folosesc mai mult spatele chiar daca e mai ineficient si derapeaza destul de usor, un derapaj se poate controla mult mai bine decat un stoppie (care e dovada ca nu poti controla frana :tongue:)

Ia-ti o bicicleta, face bine la sanatate si scuteste din poluare, daca ai pana in 20 km pana la birou merita. Daca ai o distanta mai mica de 10 km poti merge chiar si iarna.
 
De acasă până la muncă sunt 11,6 km. Dus.
Crezi că:
1. E fezabil să fac 115 km/săptămână tăind Bucureştiul în două, dus-întors?
2. E lipsit de risc să mă întorc noaptea la 2 acasă pe bicicletă, tot tăind Bucureştiul în două, acesta fiind infestat de câini?
 
După mine, să te plimbi e fezabil, dar să mergi la muncă/facultate/chestii oficiale - nu, și nu din motiv de distață sau cîini, ci pentru că Bucureștiul nu are nici infrastructura necesară pentru așa ceva (gen te pui pe pistă și o arzi bătrînește pînă la muncă în timp ce te uiți la nori - trebuie să stai încordat, să fii atent la mașini, la ăia care coboară din autobuz între stații, la gura de canal, la gazele pe care le înghiți, la apă din bordură în bordură cînd cad doi stropi de ploaie, să accelerezi să nu se urce un meltean pe tine, să te bagi printre mașini că udă Rosal-ul bordura, etc.) și nici climă pentru așa ceva (veri răcoroase, ierni blînde - ai temperatură pig-time vara și frig iarna, și mocirlă la prima zăpadă). Deci nu.

A, să te duci două zile la 5 săptămîni cu bicla e una, dar zilnic nu.
 
Back
Top