Dacă vă gândiți la orice branșă de profesioniști, există cursuri de îmbunătățire, examene, certificări, teste/exerciții. Oamenii, mai ales cei care sunt în echipe de intervenție rapidă, se antrenează continuu pentru a răspunde unor situații extreme, nu pentru cazurile de zi cu zi.
Hope for the best, prepare for the worst.
Medicii de urgență și paramedicii, piloții de avioane, trupe speciale, pompieri. Pana mea, până și specialiștii IT de nivel 3 sau 4 fac simulări, iar organizațiile care nu fac de-astea cu angajații lor și-o fură la primul major incident, ca să nu zic dezastru.
Chestia asta se întâmplă în țările civilizate, unde oamenii din asemenea posturi cheie nu au luxul de a sta să se gândească oare ce trebuie făcut, nici opțiunea de a nu face ce trebuie făcut. Civilizație înseamnă, printre altele, și asta: să-ți menții nivelul serviciilor și antrenamentul profesioniștilor. Dar la români e o lehamite generală, un „las' că merge și așa”, cel puțin de 3 decenii încoace. Lipsește cu desăvârșire cultura efortului de mentenanță a ceva ce ai construit și obținut cu trudă, pe care-l lași apoi de izbeliște.
Degeaba ai moștenit diguri anti-inundații pentru localitățile din apropierea râurilor, dacă nu ai oameni specializați în întreținere de diguri, nu are cine să le verifice de surpări, nu are cine să stârpească animalele care sapă tunele prin ele, nu există cine să amendeze idioții care cred că e ok să circule cu mașina pe ele până la locul de pescuit, nici măcar nu există interes să bagi la bulău pe ăia care duc la fier vechi semnul rutier de acces interzis furat de la intrarea de pe dig.
Degeaba ai sacrificat vieți de oameni ca să faci șosea și cale ferată pe valea Oltului, dacă nu ești în stare să ai oameni care știu să verifice muntele că nu se surpă pe un traseu strategic.
Degeaba ai făcut un spital și degeaba ai luat ambulanțe, dacă nu continui să cheltui cu reparații, întreținere, consumabile și antrenare continuă a personalului pentru a fi cel mai bine pregătit pentru a răspunde la un zombie apocalypse azi după-masă. Noi facem un spital 90%, îl inaugurăm incomplet dotat, cerem pacienților să-și cumpere perfuziile și personalul nu e în stare nici să se spele pe mâini pentru a preveni răspândirea unor bacterii intraspitalicești.
Te uiți prin străinătate și vezi cum arată și cum se comportă polițiștii. Sunt într-o formă fizică impecabilă și sunt antrenați să răspundă eficient la orice caz. Ai noștri? Niște burtoși care habar n-au legea, habar n-au procedurile, habar n-au drepturile și îngrădirile lor. Știu doar că au absolvit școala de caschetari și atunci poa' să facă ce vor, inclusiv să meargă cu girofarul pornit spre casă ca să prindă ciorba caldă la prânz, că nu-i trage nimeni la răspundere.
Da, știu, generalizez. Probabil și prin țările cu apă caldă sunt poame și împărțirea e doar un 80-20%, da' chiar așa ca la noi... Când ajungi să te folosești de câteva cunoștințe dintr-o instituție, numărate pe degetele de la o mână, fiindcă alea sunt singurele persoane competente din toată instituția și restu' sunt degeaba, păi avem o problemă.
Mă rog, cine mai rămâne în țară ca să aibă de-a face cu 99% incompetență și „las' că merge și așa”.
PS: ca să vă dați seama cât sunt de incompetenți guvernanții: răspunsul lor standard la orice e să facă o comisie/comitet pentru fiecare problemă, în esență un organism birocratic care să mai mănânce niște bani pentru cheltuielile și atribuții suplimentare ale membrilor, dar responsabilitatea să fie diluată într-un grup încât să nu poți trage la răspundere pe cineva. Și de data asta au spus că pentru 112 o să facă un comitet de nuștiuce, uitând că povestea asta au mai scos-o o dată acu' niște ani, când au dat chiar lege de înființare a unui comitet pentru 112. Din 2011 încoace, acel comitet există pe hârtie, niște oameni sunt membri și încasează niște bani pentru asta, dar sunt atât de inutili încât am mai putea face încă un comitet cu același obiectiv și tot să nu realizăm nimic. Numa' cu amenințările de infringement mai ieșim câte un milimetru din hazna.